UE versus Budapesta?

Comisarul pentru politici monetare, Olli Rehn, nu s-a sfiit să anunţe public că nu este deloc mulţumit de evoluţia Ungariei. Ţara "nu a acţionat îndeajuns pentru a reduce nivelul noilor datorii publice", a ţinut să precizeze oficialul finlandez, vicepreşedinte al Comisiei Europene. Guvernul de la Budapesta şi-a tot repetat promisiunile privind o îmbunătăţire a situaţiei. Acum însă s-a ajuns la momentul în care deficitul bugetar trebuie amănunţit controlat.

Comisarul european Olli Rehn a explicat: „întrucât Ungaria nu este membru al zonei euro, nu vor exista sancţiuni financiare după anchetă. Dar parte din fondurile de coeziune destinate ţării ar putea fi reduse, începând cu mijlocul anului viitor.“

Fondurile europene de coeziune destinate Ungariei se cifrează la circa 2 miliarde de euro. Aplicarea unor sancţiuni în acest sens ar fi o premieră în spaţiul comunitar. Sancţiunile s-ar baza pe înăsprirea prevederilor Pactului de Stabilitate.

Ancheta declanşată de Comisia Europeană amplifică presiunile asupra Budapestei şi în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional. Discuţiile tocmai au fost reluate, după suspendarea impusă de noua legislaţie referitoare la funcţionarea Băncii Centrale. Ungaria este dependentă de aceste credite, în lupta cu un eventual faliment public.

Presiuni politice şi ameninţări europene

Dar şi la nivel politic, presiunile sunt tot mai evidente. Deşi la mijlocul săptămânii nu s-a decis asupra declanşării procedurii privind încălcarea prevederilor unionale, ameninţările au fost mai mult decât clare.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Pia Ahrenkilde, a declarat: „Comisia este obligată să îşi folosească toate pârghiile pentru a constata concordanţa dintre dreptul naţional şi cel unional. Şi Comisia îşi rezervă dreptul de a acţiona atunci când constată încălcarea prevederilor, pe baza articolului 258 din Tratatul Unional.“

Procedura ar putea viza noua lege, care, potrivit multor experţi, pune sub semnul întrebării independenţa Băncii Centrale Ungare. În plus, contestate sunt şi prevederile referitoare la brusca reducere a vârstei de pensionare a magistraţilor de la 70 la 62 de ani, decizie prin care, potrivit temerilor autorităţilor europene, guvernul Orban ar intenţiona să îi îndepărteze pe judecătorii mai puţini cooperanţi de la Curtea Constituţională.

În cazul în care Budapesta nu va semnaliza o schimbare a politicii actuale, şedinţa Comisiei Europene din 17 ianurie ar putea decide începerea anchetei sub acuzaţia de încălcare a Tratatelor Unionale.

Autori: Cai Rienäcker / Alina Kühnel
Redactor: Petre M. Iancu