1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăGlobal

Obstacole majore înaintea summitului UE-China

Dang Yuan
2 decembrie 2023

Cum ar putea Uniunea Europeană și China să colaboreze, dacă se definesc reciproc rivali? Summitul bilateral din 7 decembrie, de la Beijing, își propune să răspundă la această întrebare.

https://p.dw.com/p/4Zhrt
Ursula von der Leyen
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la summitul UE-China din 2022Imagine: Kenzo Triboulliard/AFP

Situația tensionată dinaintea summitului UE-China, care va avea loc la Beijing pe 7 decembrie poate fi ilustrată folosind exemplul mobilității electrice: ceea ce reprezentau frigiderele, uscătoarele de păr și mașinile de spălat din China acum 20 de ani sunt acum mașinile electrice chinezești. Au ajuns să circule pe toate continentele.

Decenii la rând, industria auto a fost dominată de producători europeni, japonezi și americani. Astăzi, Chinei îi place să sublinieze că și-a depășit concurența și a ajuns cel mai mare fabricant de mașini electrice din lume. Potrivit statisticilor oficiale ale Beijingului, peste jumătate de milion de mașini electrice au fost exportate în prima jumătate a anului 2023, o creștere cu 160 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cât de mult cumpără China în Europa?

La fel ca electrocasnicele de atunci, exporturile Chinei de astăzi sunt, mai presus de orice, ieftine. Comisia Europeană le consideră chiar prea ieftine. „Prețul acestor mașini este redus în mod artificial de subvențiile guvernamentale uriașe”, a atenționat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. „Acest lucru ne distorsionează piața”. Piețele mondiale sunt în prezent „inundate de mașini electrice chinezești mai ieftine”. În septembrie, șefa Executivului comunitar anunța deschiderea unei anchete privind subvențiile.

Interes chinez pentru piața europeană

Ursula von der Leyen va fi prezentă pe 7 decembrie la summitul de la Beijing. O va însoți președintele Consiliului European, Charles Michel. Pentru prima dată în ultimii patru ani, oficialii de vârf ai celor două părți vor sta din nou la aceeași masă și își vorbi direct. Ursula von der Leyen va trebui să-și apere în fața liderilor chinezi decizia din septembrie de a investiga situaţia mașinilor electrice fabricate în țara lor.

Piaţa medicamentelor şi periculoasa dependenţă de China

Conducerea de partid și de stat de la Beijing este, evident, nemulțumită de măsura inițiată de Bruxelles. Ministerul chinez al Comerțului a descris mișcarea drept „protecționism pur” și a vorbit despre un gest care ar perturba și denatura semnificativ lanțurile globale de aprovizionare ale industriei auto. Cu toate acestea, China, se spune în reacția oficială de la Beijing, va continua să se concentreze pe mobilitatea ecologică și va sprijini Europa în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Bernd Diepenseifen, de la firma de consultanță KPMG, estimează că „26 de producători chinezi de mașini electrice intenționează să intre pe piața germană până în 2025. Chiar dacă numărul de unități va fi încă scăzut, ponderea producătorilor germani se va diminua. Este matematică simplă". 

Dezvoltarea pieței mașinilor electrice depinde de tehnologia bateriilor, adaugă Diepenseifen. Iar China ocupă primul loc în clasamentul Bloomberg New Energy Finance (NEF) al competitivității lanțului global de aprovizionare cu baterii litiu-ion. Cei mai mari producători de baterii din lume sunt toți chinezi. „China are acces la materii prime, are cele mai mari capacități de producție și piețe de vânzare”.

Parteneri comerciali grozavi, dar fără concurență loială

Ungaria: Bateriile auto încing spiritele la Debrecen

Poziția actuală a Chinei în cursa pentru mobilitatea electrică este însă aprig contestată. Nu este vorba doar despre comerț și inginerie, ci și despre probleme politice. Potrivit lui Xiao Feng, profesor la Facultatea Chinezo-Germană de Științe Aplicate de la Universitatea Tongji din Shanghai, „concurența de sistem și diferențele de valori” drept cele mai mari provocări pentru industria auto. „China și Europa sunt forțele motrice în domeniul mașinilor electrice dar sunt și concurenți”, puncta Feng la un simpozion auto, în octombrie 2022.

Anunțul european privind investigația este doar una din expresiile concurenței sistemice dintre Bruxelles și Beijing. UE a introdus un mecanism de control al investițiilor străine directe în 2020, cunoscut sub numele de screening și menit să prevină investițiile care prezintă un risc pentru securitate sau ordinea publică. Acest lucru este destinat să îngreuneze, în special, accesul investitorilor chinezi la infrastructura critică a țărilor europene.

În această primăvară, președinta Comisiei von der Leyen a cerut, de asemenea, o analiză a investițiilor europene în China. Motivul: UE trebuie să împiedice capitalul și expertiza companiilor europene să contribuie la „îmbunătățirea capacităților militare și de informații ale celor care ne sunt și concurenți de sistem”.

China, trei într-unul

Pe Drumul Mătăsii, dar nu prin Rusia

Comunitatea europeană este cel mai mare partener comercial al Chinei, înaintea Statelor Unite. În cele aproximativ trei minute cât a durat lectura acestui articol, în termeni pur matematici, între Europa și China au fost tranzacționate bunuri și servicii în valoare de aproximativ cinci milioane de dolari americani. Balanța comercială bilaterală a fost de aproape 850 de miliarde de dolari în 2022. Spre comparație: soldul dintre China și SUA s-a ridicat la 690 de miliarde de dolari.

Încă din 2019, cu mult înainte ca guvernul federal german să-și prezinte strategia pentru China în această vară, UE a definit China drept „partener de cooperare”, „concurent economic” și „rival de sistem”. Guvernul federal a adoptat la rândul lui această triadă europeană, a explicat Martin Thümmel, comisar pentru Asia de Est, Asia de Sud-Est și Pacific la Ministerul federal de Externe. „Definiția caracterizează foarte clar relația complexă pe care o avem cu China, care nu poate fi simplificată cu o imagine albă sau neagră, ci mai degrabă cu multe nuanțe de gri".

UE, pe poziții de „mare putere”

„China vede Europa ca pe un muzeu și un centru comercial, unde rezistența la politica internă și externă represivă a Chinei este destul de limitată iar companiile chineze pot cumpăra totul”, spune Axel Berkofsky, profesor de politică la Universitatea Italiană din Pavia, într-un interviu acordat DW.

Berkofsky, care în paralel se ocupă de Asia la Institutul Italian de Studii Politice Internaționale din Milano, este de părere că „nimeni nu are nimic împotriva extinderii relațiilor comerciale, dar este vorba de reciprocitate”.

Poliția chineză acționează sub acoperire în Europa

Noua încredere europeană de sine se reflectă în acțiunea împotriva posibilelor subvenții chineze. „Uniunea Europeană nu este neapărat jucătorul mai puternic din punct de vedere geopolitic. Cu toate acestea, Comisia Europeană are greutate în ceea ce privește politicile comerciale și de investiții și se poate poziționa ca o mare putere”.

Îngheț diplomatic

Comisia Europeană a suspendat deocamdată ratificarea acordului UE-China privind investițiile (pe scurt, CAI), din cauza neînțelegerilor diplomatice din 2021, generate de represiunea sistematică a uigurilor din Regiunea Autonomă Xinjiang. Bruxelles și Beijing și-au impus reciproc sancțiuni politicienilor și instituțiilor.

Întâlnirea de la Beijing are loc nu doar în plină iarnă, ci și într-o epocă de gheață în relațiile bilaterale. Rămâne de văzut dacă un dezgheț va fi posibil. China a folosit expresii diplomatice în avans. „China și Europa văd oportunități și provocări în același timp. Trebuie să înțelegem interesele de bază ale partenerului”, a declarat, marți, vice-ministrul de Externe Sun Weidong, la o întâlnire cu Enrique Mora, secretarul general adjunct al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).

Este evident că interesele de bază ale ambelor părți se află într-o zonă de tensiune, deoarece comerțul și politica nu sunt nicidecum sfere separate.