1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moldova este parte a noii arhitecturi de securitate a UE

5 iulie 2023

UE manifestă deschidere maximă pentru „măsuri rapide” de aderare a Moldovei și Ucrainei la marea familie europeană.

https://p.dw.com/p/4TRu0
Ursula von der Leyen şi Maia Sandu
Ursula von der Leyen şi Maia Sandu s-au întâlnit la Chişinău la summitul din 1 iunieImagine: Andreea Alexandru/AP/dpa/picture alliance

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, care se află în aceste zile la Bruxelles, însoțit de o delegație parlamentară, a asigurat oficialii europeni că autoritățile moldovene „lucrează pe toate fronturile” la îndeplinirea celor nouă recomandări ale Comisiei Europene , pentru a putea începe negocierile de aderare la UE până la sfârșitul acestui an. „Îndeplinirea recomandărilor vine în paralel cu un amplu proces de reformare sistemică pe care l-am pornit, de la resetarea sistemului de justiție la diversificarea sursele de energie și implementarea proiectelor mari de infrastructură în sate și orașe”, a menționat Igor Grosu.

Geoană: Moldova poate miza pe susținerea NATO

Marți, șeful legislativului de la Chișinău s-a întâlnit cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Grosu a spus că, „prin propria dezvoltare, Moldova contribuie și la securitatea regională”. El a menționat că Moldova are nevoie în continuare de tot sprijinul și expertiza NATO, pentru a menține pacea în țară și a-și întări capacitatea de apărare. „Suntem determinați să consolidăm acest parteneriat istoric cu NATO. Moldova are nevoie de prieteni puternici în aceste timpuri și vă asigurăm că suntem un partener serios”, a menționat Igor Grosu.

Mircea Geoana
Mircea GeoanăImagine: Alexandra von Nahmen/DW

Mircea Geoană a salutat eforturile Moldovei de a-și întări securitatea, precum și contribuția acestei țări la securitatea euroatlantică. „Aliații NATO susțin integrarea europeană a Republicii Moldova, care este cheia spre un viitor prosper și mai stabil pentru cetățeni. Moldova poate miza pe susținerea NATO”, a spus Geoană.

Metsola: „Sunt convinsă că vom avea noutăți bune pentru Moldova”

Miercuri, Igor Grosu s-a întâlnit cu șefa Parlamentului European, Roberta Metsola - unul dintre cei mai puternici susținători ai angajamentului Moldovei de aderare la UE. În cadrul întrevederii, oficialul moldovean a asccentuat necesitatea coeziunii statelor membre UE, „pentru că doar așa Moldova și Ucraina se pot apropia de lumea liberă și prosperă și pot deveni mai rezistente în fața agresiunii, șantajului energetic și propagandei”.

Roberta Metsola, care pe 21 mai a participat, alături de președinta Maia Sandu, la Adunarea Națională „Moldova Europeană”, desfășurată în centrul Chișinăului  a spus că a rămas impresionată de curajul moldovenilor și a dat asigurări că Moldova poate miza pe sprijinul total al Parlamentului European în drumul pe care îl are de parcurs pentru a deveni membră a UE. Un argument în acest sens este și noul pachet de asistență oferit Moldovei de Uniunea Europeană, care include, între altele participarea Chișinăului la mai multe programe ale UE precum „Horizon” și „Connecting European Facility”. „Vom continua să susținem Moldova și sunt convinsă că vom avea noutăți bune”, a menționat șefa Parlamentului European la întrevederea cu Igor Grosu.

Ursula von der Leyen: „UE trebuie să abordeze cât mai curând subiectul extinderii”

Războiul din Ucraina generează schimbări radicale în arhitectura de securitate a Europei și este imperativ ca Uniunea Europeană să abordeze cât mai curând subiectul extinderii sale, pentru a se asigura ca Moldova și Ucraina nu se vor afla sub influența Rusiei sau a Chinei. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut luni acestă declarație la Madrid, la ceremonia oficială de preluare a președinției rotative a Consiliului UE de către Spania.

Republica Moldova: Bulboaca pregătită pentru summit

Ea a mai spus că nu-și poate imagina UE fără Ucraina și Moldova și fără Balcanii Occidentali. „Direcția de navigație este clară - trebuie să începem să ne gândim cum vom asigura o Europă unită, iar aceste țări trebuie să fie parte a Uniunii Europene”, a menționat Ursula von der Leyen.

Cu ajutorul unor politicieni moldoveni loiali și corupți, în ultimele trei decenii, Rusia și-a creat în Moldova mai multe pârghii prin care speră să blocheze parcursul european al acestui mic stat ex-sovietic. Până nu demult se credea că cel mai mare impediment în calea aderării Moldovei la UE ar fi conflictul transnistrean nesoluționat (conflict separatist generat de Rusia în 1992). O eventuală victorie a Ucrainei în războiul declanșat de Rusia ar fi în măsură să genereze o soluționare automată a acestei probleme. Armata rusă care staționează ilegal în regiunea transnistreană (între Ucraina și Chișinău) s-ar pomeni izolată și vulnerabilă, iar regimul separatist pro-rus din Transnistria ar fi la discreția autorităților constituționale de la Chișinău.

Grosu: Transnistria nu mai este un impediment în calea aderării Moldovei la UE

Pentru că soarta războiului din Ucraina este incertă, iar planul Rusiei de a face joncțiunea cu Transnistria (prin sudul Ucrainei) a eșuat, Moscova și regimul separatist de la Tiraspol au început să insiste brusc asupra soluționării politice a diferendului transnistrean – proces pe care l-au blocat timp de trei decenii. Numai că de data aceasta Chișinăul preferă să mai aștepte. „Reintegrarea regiunii transnistrene în Republica Moldova va dura. Această problemă nu mai este un impediment în procesul de aderare la UE”, a declarat Igor Grosu în Parlamentul European. „Idei sau inițiative de felul: Acum e momentul repede să fie soluționat conflictul transnistrean nu sunt susținute în Parlamentul Republicii Moldova și de clasa politică din Moldova. Repede înseamnă numai nu soluționarea conflictului, ci escaladare. O să fie nevoie de timp, de răbdare, de o evaluare la rece. Sunt costuri pe care va trebui să le evaluăm și să vedem cum le gestionăm, pentru că și acei militari înrolați în tot felul de structuri ilegale vor trebui să treacă printr-o perioadă de adaptare... Un lucru vreau să menționez: procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu se mai discută la pachet cu soluționarea conflictului transnistrean. Sunt două procese diferite, care au viteze diferite”, a menționat șeful legislativului de la Chișinău.

Josep Borrell, Moldova
Josep Borell a ţinut un discurs, pe 31 mai, în MoldovaImagine: Vladislav Culiomza/REUTERS

O declarație asemănătoare a făcut pe 1 iunie, la Chișinău, în cadrul summit-ului Comunității Politice Europene, și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell , care a invocat modelul Ciprului. Doar că politicienii pro-ruși de la Chișinău și Kremlinul au interpretat tendențios declarația sa, menționând că Borrell ar fi sugerat decuplarea Transnistriei de restul Republicii Moldova - interpretare respinsă tranșant de Președinția de la Chișinău.

Schimbare de optică la nivelul OSCE în raport cu militarii ruși din Transnistria

Republica Moldova cere insistent comunității internaționale (inclusiv de la tribuna ONU ) să pună presiune maximă pe Rusia în vederea retragerii Grupului Operativ al Trupelor Ruse dislocat ilegal în Transnistria și neutralizarea armamentului sovietic din uriașul depozit de la Cobasna, aflat la discreția forțelor rusești de ocupație și a structurilor separatiste. De asemenea, Chișinăul cere transformarea misiunii rusești de pacificare de la Nistru în una civilă, sub mandat ONU sau OSCE. Totodată, autoritățile moldovene susțin că platforma internațională de negocieri 5+2 (cu Rusia și Ucraina ca mediatori) nu funcționează, pentru că Rusia a atacat Ucraina.

În cadrul celei de-a 30-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a OSCE, care s-a desfășurat la Vancouver în perioada 30 iunie – 4 iulie, a fost adoptată o rezoluție în care, pentru prima dată, OSCE invită „toți actorii relevanți” să inițieze discuții politice „cu scopul transformării actualei misiuni de menținere a păcii din regiunea transnistreană în una civilă sub un mandat internațional recunoscut, care să reflecte nevoile reale de pe teren”.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.