Justiţie, boala lungă a României şi Bulgariei

Prima cheie de înţelegere a prelungitelor întârzieri înregistrate în reforma justiţiei din România şi Bulgaria stă chiar în dificultăţile întâmpinate de cele două state în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Admiterea, la 1 ianuarie 2007, s-a făcut, în premieră în istoria Uniunii, în virtutea unor aşa numite clauze de salvgardare, care prevedeau un fel de perioadă de probă înaintea unui statut de membru permanent.

A venit apoi acel "mecanism de cooperare şi verificare" - în fapt, acelaşi regim de strictă monitorizare din care, însă, au dispărut sancţiunile. Un instrument politic de presiune pentru rezolvarea unor teme sensibile, în special combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate şi reforma justiţiei.

"Rapoartele pe care le prezentăm astăzi sunt", a explicat Mark Gray, responsabilul comunitar care a făcut publice noile concluzii ale Comisiei Europene, "o actualizare tehnică a celor din 22 iulie 2009. Ele se referă la măsurile luate din acel moment şi la sarcinile îndeplinite în intervalul scurs. Nu conţin", a punctat Gray, "nici aprecieri detaliate, nici sentinţe definitive".

Cele două documente au clar un caracter tehnic şi sunt destul de echilibrat formulate. Laudele şi criticile stau în balanţă, nuanţele politice sunt greu de identificat. De fapt, scopul, a explicat Gray, nu a fost acela de a evalua guverne, premieri sau miniştri. Gray a dat exemplul Bulgariei: "Raportul indică iniţiativele întreprinse de Bulgaria. Există, se vede treaba, voinţă de reformă şi conştiinţa necesităţii reformei".

Dacă în cazul Bulgariei se impun, încă, modificări constituţionale şi legislative care să asigure independenţa actului de justiţie şi combaterea corupţiei la nivel înalt, în ce priveşte România, Gray a apreciat că "ritmul reformelor susţinut până la mijlocul lui 2009 nu a mai continuat în lunile din urmă. Reforma justiţiei a înregistrat progrese limitate şi iniţiativele nu sunt duse la bun sfârşit. Lipseşte cooperarea dintre politic şi justiţie", a precizat Gray.

Chiar dacă sunt documente intermediare şi nu implică sancţiuni, rapoartele sunt un mesaj clar şi limpede. Nu doar pentru cele două state membre ci şi pentru candidaţii din Balcanii de Vest.

Autori: Alexander Andreev / Cristian Ştefănescu
Redactor: Medana Weident