Dependența de droguri și indiferența guvernanților

Piața drogurilor ilicite este una dintre principalele surse de venit pentru grupurile infracționale organizate din Uniunea Europeană și se ridică la o valoare anuală estimată a vânzărilor de cel puțin 30 de miliarde de euro. Drogurile au consecințe dintre cele mai grave nu doar pentru persoanele care le consumă, ci și pentru familiile și comunitățile lor. Pe lângă sănătate, consumul de stupefiante are efecte grave pentru siguranța publică, ducând la violență, criminalitate, corupție.

Dependenții de droguri recurg uneori la acte extreme pentru a le procura: tinerii își șantajează părinții amenințând cu sinuciderea dacă nu li se dau bani, adulții ajung să își vândă casele ori mașinile pentru a-și alimenta cel mai grav viciu al omenirii. Unii ajung pe străzi, iar pentru a-și putea procura o doză de heroină recurg la furturi, la violențe asupra minorilor cărora le iau banii ori telefoanele mobile, iar în unele cazuri se ajunge chiar și la sechestrarea de persoane.

Dependența de droguri este considerată tulburare de sănătate mintală atât de către Organizația Mondială a Sănătății cât și de către Asociația Americană de Psihiatrie, în timp ce legislația din România sancționează consumul și dependența de stupefiante, considerându-le infracțiuni. Mai mult, în ultimii ani au fost mărite pedepsele nu doar pentru traficanții de droguri, ci și pentru consumatori.

În România nu există clinici de stat specializate în recuperarea dependenților de droguri, ci doar secții de dezintoxicare în cadrul câtorva spitale de psihiatrie. După două-trei săptămâni, pacienții sunt externați și în cele mai multe cazuri recidivează. Sunt, în schimb, mai multe clinici private unde victimele consumului de stupefiante urmează programe de recuperare de lungă durată, beneficiind, pe lângă medicație, de psihoterapie, terapie de grup și de alte metode prin care conștientizează efectele implacabile ale adicției. Însă mulți dependenți nu își permit costurile internării într-o astfel de clinică privată.

Promisiuni, strategii, proiecte

În acest context, un grup de deputați ai PNL au depus miercuri în Parlament un proiect de lege care prevede înființarea a opt centre regionale de dezintoxicare și recuperare a persoanelor care sunt dependente de consumul de droguri. Liderul deputaților PNL Gabriel Andronache a anunțat că deputații din Comisia juridică a Camerei Deputaților au adoptat, de asemenea, o reglementare care prevede înființarea de centre și secții de recuperare pentru consumatorii de droguri care sunt în închisoare.

Inițiativa legislativă a liberalilor vine în contextul în care traficul, consumul și dependența de droguri au crescut alarmant în ultimii ani, iar autoritățile au făcut mult prea puțin mai ales pentru prevenirea acestui flagel, cu precădere în rândul tinerilor.

În cadrul unei întâlniri care a avut loc joi la Palatul Victoria între membri ai guvernului și mai multe organizații nonguvernamentale implicate în reducerea riscurilor la care se expun consumatorii de droguri ministrul Sănătății Alexandru Rafila a promis că ministerul pe care îl conduce va crea în fiecare județ centre pentru combaterea adicției și pentru recuperarea consumatorilor de droguri.

În urmă cu o săptămână, Rafila a scris un mesaj pe Facebook în care recunoștea că  „s-au făcut puține lucruri în ultimii ani pentru copii, adolescenți și părinții acestora ca să găsească sprijin, tratament și consiliere în caz de intoxicație și adicție“. Mesajul se încheia astfel: „Sunt alături de victimele consumului de droguri! Nu sunteți singuri!“ Realitatea de până acum a arătat însă contrariul. La întâlnirea de la Palatul Victoria reprezentanții ONG-urilor au pus accent pe nevoia dezvoltării serviciilor medicale specializate și pe dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum.

Lupta cu dependența de droguri rămâne la stadiul de promisiuni, strategii, proiecte, declarații nefericite.

La finele lunii august, ministrul de Interne Cătălin Predoiu a transmis în cadrul unei ședințe cu structura de comandă a Inspectoratului General al Poliției Române că „bătălia cu drogurile la categoria adulți este pierdută“ și că prioritară este „salvarea tinerei generații“.