Conferinţa de Securitate de la München la un an de război

Războiul, care nu era considerat posibil în mijlocul Europei, a distrus nu numai orașele ucrainene și a ucis mii şi mii de oameni, ci și înţelegerile anterioare de securitate. Nu întâmplător modul de orientare în această nouă realitate este punctul central pe agenda MSC din acest an.

Această perspectivă este reflectată și în Raportul Conferinței de Securitate de la München, publicat luni și care va da tonul conferinței. "Actorii revizioniști încearcă să submineze status quo-ul și să schimbe ordinea internațională în multe feluri”, afirmă directorul MSC, Cristoph Heusgen. 

Termenul "revizionist" nu este întâmplător, ci o aluzie la țări precum China și Rusia, care se opun ordinii mondiale dominate de SUA, care a determinat economia, politica și securitatea globală după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, agresiunea rusă nu este privită în mod izolat, ci ca o ocazie de a adresa întrebări mai ample despre dinamica puterii în comunitatea internațională.

Pentru autorii raportului de 176 de pagini, securitatea globală este indisolubil legată de prosperitatea economică, schimbările climatice, conflictele de interese naționale și sentimentul că ordinea mondială este nedreaptă și că regulile sale nu se aplică întotdeauna în mod egal tuturor.

DW a stat de vorbă cu directorul MSC, Christoph Heusgen.

DW: La un an de la începutul războiului, a invaziei ruse în Ucraina, opinia publică este considerată un factor crucial. Aceasta devine un fel de test de rezistență pentru democrațiile occidentale în sensul continuării sprijinului oferit Ucrainei pentru a rezista în faţa lui Vladimir Putin. Ce arată concluziile raportului Conferinței de Securitate? Are Occidentul capacitatea de a câștiga această bătălie de anduranță?

Christoph Heusgen: Cred că această rezistență este mai puternică decât se așteaptă Vladimir Putin. Desigur, conflictul are acum consecințele sale, fie că vorbim despre prețurile energiei sau despre inflație. Însă ceea ce interpretez eu din raport este, în primul rând, că Ucraina este determinată să lupte cu Rusia. Cetățenii ucraineni vor clar să lupte împotriva Rusiei. Ei văd ce se întâmplă în țară. Cea mai surprinzătoare constatare din raport a fost că 89% din populația Ucrainei spune că va lupta chiar și în cazul în care Putin ar recurge la arme nucleare tactice. În celelalte țări - da, pot exista semne de oboseală în planul războiului din Ucraina. Acest lucru necesită leadership. Trebuie să spunem limpede faptul că, dacă Putin câștigă acest război, lucrurile nu se termină în Ucraina. El şi ministrul său de Externe au anunțat acum câteva săptămâni că la rând urmează Moldova. Iar țările baltice se așteaptă ca Putin să se întoarcă împotriva lor în cazul în care va avea succes. Prin urmare trebuie să fim fermi și să continuăm să sprijinim Ucraina. Și, de asemenea, să transmitem clar populației că vorbim despre un angajament pe termen lung. 

Raportul se apleacă și asupra unor țări importante din afara Europei, precum India sau Africa de Sud. Credeți că aceste țări s-ar putea întoarce împotriva lui Vladimir Putin?

Avem două constatări. Prima este că în multe țări domină narațiunea rusă/chineză, și anume că ceea ce se întâmplă în Ucraina este o prelungire a unui conflict est-vest, al NATO împotriva Rusiei. Mulți nu văd că, de fapt, nu este vorba de un conflict Est-Vest, ci despre o fractură civilizaţională, o încălcare a Cartei ONU, încălcarea dreptului internațional. Există și o constatare îmbucurătoare. Dacă întrebăm aceste țări ce fel de structură internațională preferă, una de tip occidental, democrație liberală sau regimuri autocratice autoritare, cele mai multe spun că vor ca principiul fondator al lor să fie ordinea internațională liberală.

Sunteți o voce puternică în Germania, făcând presiuni pentru un sprijin cuprinzător acordat Ucrainei. Ați menționat importanța leadership-ului. Mai nou discutăm despre furnizarea de avioane de luptă Ucrainei. Cancelarul Olaf Scholz s-a pronunțat până acum destul de categoric împotriva acestui lucru. Credeți că este o greșeală?

Trebuie să vedem care sunt lucrurile de care este nevoie. Cum facem față agresiunii rusești? Vedem că Rusia începe acum o ofensivă. Rușii plătesc un preț mare și putem observa cât de mult este capabil un regim totalitar să continue acest război nemilos și oribil. Trebuie să sprijinim Ucraina. Iar în loc să trasăm linii roșii, cred că trebuie să vedem ce este necesar. De ce au nevoie președintele Zelenski, armata ucraineană, poporul ucrainean? Experții militari spun că, atunci când lupți într-un astfel de război, ai nevoie de o combinație de mai multe arme. Ai nevoie de tancuri, ai nevoie de artilerie. Însă ai putea avea nevoie și de avioane de vânătoare pentru a proteja spațiul aerian și a ajunge inclusiv la pozițiile care sunt în afara razei de acțiune a artileriei. Prin urmare, cred că ar trebui să existe o decizie militară. Și, după cum știți, vecinii noștri, Franța, Olanda și Polonia, nu au exclus aceasta. Așadar, cred că nu ar trebui să trasăm linii roșii, ci să cunoaștem nevoile din teren. 

Tensiunile actuale dintre SUA și China vor fi, în mod evident, un subiect important în cadrul conferinței. La eveniment participă un important diplomat al Chinei, dar și vicepreședintele SUA, Kamala Harris. Cum trebuie să privim relațiile dintre SUA și China din perspectiva scandalului cu baloanele de spionaj?

Această relație nu se află în cea mai bună situație. Am asistat la escaladări în ultimul an, de la vizita lui Pelosi în Taiwan până la încălcarea militară a spațiului aerian al Taiwanului. Apoi, utilizarea acestor baloane chinezești și încălcarea dreptului internațional deasupra spațiului aerian al SUA. Această spirală a escaladării trebuie să înceteze. Ne punem mari speranțe în faptul că SUA și China vor folosi Conferința de Securitate de la München ca forum pentru reluarea dialogului, explorând posibile soluții de rezolvare a acestor tensiuni. Aceasta ca să putem ajunge la o situație în care să nu ne fie teamă că ceva ar putea exploda și evolua cum nu ne dorim.