1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germanii basarabeni: O poveste europeană

Alexandra Sora 4 martie 2008

Care sunt legăturile preşedintelui federal Horst Köhler cu Basarabia? Cine sunt germanii basarabeni şi ce urme au lăsat în Moldova de astăzi?

https://p.dw.com/p/DHub
Preşedintele Germaniei, Horst KöhlerImagine: AP

Germanii basarabeni Eduard şi Elisabeth Köhler trăiau într-un sat din apropierea oraşului moldovean Bălţi. Hitler i-a strămutat pe teritoriul Poloniei actuale după anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică în 1940, iar după război au fost nevoiţi să se refugieze spre vest. Soţii Köhler s-au stabilit întâi în Germania de Est, unde au încercat să redevină ţărani, dar colectivizarea agriculturii i-a determinat să se refugieze din nou spre vest, unde s-au stabilit ulterior la Ludwigsburg în landul Baden-Württemberg. Familia a intrat în istoria tuturor locurilor prin care a trecut, căci al şaptelea copil al soţilor Köhler avea să devină preşedintele Republicii Federale în anul 2004.

Povestea familiei preşedintelui german Horst Köhler, născut în 1943 în Polonia, ilustrează istoria minorităţii germanilor basarabeni, un grup etnic puţin cunoscut în Europa. Institutul Deutsches Kulturforum Östliches Europa le-a dedicat germanilor basarabeni un simpozion la Berlin, organizat în cooperare cu Institutul Moldova din Leipzig, Societatea germanilor basarabeni din Stuttgart şi Institutul de cultură şi istorie a Europei de sud-est din cadrul Universităţii din München.

Capitalul cultural al germanilor basarabeni

Profesoara universitară Ute Schmidt de la Freie Universität Berlin, autoarea mai multor cărţi dedicate acestei minorităţi etnice, printre care volumul apărut recent: "Basarabia: Colonişti germani la Marea Neagră", a subliniat importanţa "capitalului cultural" al germanilor basarabeni:

"Teoria mea este că acest capital cultural se datorează, în general, unor experienţe istorice problematice, care canalizează şi pun în mişcare anumite energii şi dispoziţii psihice, iar în cazul germanilor basarabeni, experienţa centrală a fost nevoia de a se readapta mereu la alte condiţii de viaţă, de a-şi continua mereu drumul. deşi au fost o populaţie rurală, schimbările istorice nu le-au permis să se ocupe în linişte de gospordîăriile moştenite de la părinţi, ci i-a determinat să se adapteze mereu la condiţii de viaţă necunoscute şi adesea ameninţătoare."

Majoritatea germanilor basarabeni provin din sud-vestul Germaniei şi din Prusia. S-au stabilit în special în sudul Basarabiei, între 1814 şi 1842, chemaţi de Ţarul Alexandru I. Cei mai mulţi şi-au părăsit patria din cauza sărăciei, dar şi din motive religioase. În Basarabia au convieţuit paşnic cu români, ruşi, ucraineni, bulgari, evrei şi alte etnii timp de peste 125 de ani. Mariana Hausleitner de la Universitatea din München a explicat, care au fost avantajele acestor colonişti germani, pe lângă privilegiile acordate de ţar:

"În orice caz, ei erau cei care ştiau cel mai bine să scrie şi să citească în regiune, având cel mai scăzut număr de analfabeţi. Astfel, dispuneau din start de un mare avantaj, care le-a permis să creeze ramuri economice noi. Spre exemplu, germanii basarabeni au înfiinţat primele manufacturi de prelucrare a lânii."

Cei aproximativ 93.000 de germani basarabeni au fost nevoiţi să-şi părăsească gospodăriile în 1940, fiind strămutaţi în Polonia de către trupele SS, ca parte a unui plan cinic de recolonizare a teritoriilor poloneze ocupate de Hitler.

Ce urme a lăsat populaţia germană în Basarabia?

"Sunt în special amintirile, acestea crează o atmosferă plăcută, şi nu numai aminitirile, dar faptul că populaţia germană de aici din Republica Federală întreţine legături cu cei de acolo, restaurează unele biserici, încearcă să ajute unele comunităţi. Putem să vorbim nu numai de urme, ci de o regenerare, de un spirit activ, al noului, în Basarabia sau în Republica Moldova", a explicat Vasile Dumbrava de la Institutul Moldova din Leipzig.

Proiecte în Basarabia

Societatea germanilor Basarabeni, cu sediul la Stuttgart, organizează numeroase proiecte pentru sprijinirea populaţiei din patria strămoşilor. Printre altele, au fost restaurate numeroase biserici luterane, după cum relatează Cornelia Schlarb, teolog şi istoric:

"În câteva foste sate germane ca Sărata, Albota şi Eigenfeld au fost renovate bisericile vechi din banii donaţi de germanii basarabeni, şi predate comunităţilor creştine locale. Astfel, identitatea protestantă a germanilor basarabeni trăieşte în continuare într-o nouă prezenţă, în spirit ecumenic."