BadenWas?

Când s-a aflat că VfB Stuttgart va juca, în preliminariile cupelor europene la fotbal, cu Poli Timişoara, reacţia Kaiserului Franz Beckenbauer a fost "TimiWas?". Când, duminică, alegătorii din Baden Württemberg s-au dus să îşi voteze Parlamentul de land, reacţiile trebuie că vor fi fost cam aceleaşi în rândurile românilor cărora ştirea le-a trecut pe la ureche. BadenWas? În fond, ce are în comun România cu Baden-Württemberg? Păi: Dunărea, şvabii, Mercerdes şi un loc de muncă temporar pentru Ciprian Marica. Şi, atunci, de ce ar fi interesant să aflăm cine a câştigat alegerile undeva în sud-vestul Germaniei?

Să începem cu faptele: amplificate de accidentul nuclear de la Fukushima, nemulţumirile alegătorilor din acest land - în care funcţionează centrale atomice - faţă de guvernarea creştin-democrată, s-au concretizat nu doar într-o îndepărtare a partidului cancelarei Angela Merkel de la putere ci chiar într-o schimbare la faţă a structurii Parlamentului regional. Pentru prima oară, Partidul Verzilor devine facţiunea majoritară într-un Legislativ de land, pentru prima oară, un ecologist devine prim ministru. Şi nu doar la Stuttgart se va resimţi asta, ci şi la Berlin, unde se schimbă raportul de forţe în Camera Federală (Bundesrat, constituit din trimişii regiunilor).

Politica Republicii Federale este de două ori atinsă de votul de duminică. Întâi printr-o doză mai mare de ostilitate a Bundestagului faţă de politicile Guvernului Merkel. Ceea ce, desigur, o va obliga pe cancelară să îşi calculeze de mai multe ori fiecare mutare înainte de a risca să capituleze în public. Care public, pe de altă parte, i-a transmis, prin votul din Baden-Württemberg (land condus şase decenii de conservatori) un mesaj clar: doamnă cancelar, aţi cam uitat de Germania în încercarea de a fi şefa zonei euro. Germanii nu au fost niciodată mari fani ai monedei unice - poate doar când, la Mallorca, nu au mai avut nevoie de case de schimb. De altfel, Berlinul a ştiut bine asta, când a introdus valuta comunitară fără o consultare populară. Cu atât mai puţină simpatie au faţă de euro acum, când trebuie să accepte că economiile lor pleacă să salveze naţiuni nesăbuit guvernate pe la capetele continentului. Votul din Baden-Württemberg este, de fapt, referendumul lor a posteriori. Şi nu doar de formă - căci, dacă mai doresc un viitor politic, doamna Merkel şi dreapta parlamentară germană se văd obligate să ridice piciorul de pe pedala europeană şi să îşi vadă de propria Republică Federală. Ceea ce, desigur, va costa nu doar zona euro ci şi întreaga Uniune. Până la gurile Dunării.

Şi, apoi, vorbim despre efectul psihologic pe care instalarea unui guvern condus de ecologişti la Stuttgart îl are asupra pieţelor. Argumentul electoral al verzilor a fost închiderea centralelor nucleare. Bursele au reacţionat deja: preţul combustibililor licitaţi pentru lunile ce vin a fost, luni, simţitor mai mare faţă de săptămâna trecută. Acţiunile principalilor furnizori de energie au auzit şi ele despre votul din Baden-Württemberg şi cel puţin de o migrenă se pot plânge. În schimb, ar putea ieşi soarele pe uliţa ofertanţilor de energie curată - solară şi eoliană, înainte de toate. Vorbim, până la urmă, despre giganţi energetici cu influenţă internaţională, pe alocuri chiar mai mare decât a Executivului de la Berlin. Şi care, când strănută la Stuttgart, scutură ferestre până hăt departe. Poate şi la Bucureşti.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Rodica Binder