Premieră absolută în Germania

Conservatorii cancelarului Merkel şi liberalii ministrului german de externe Westerwelle pot fi consideraţi victime electorale ale catastrofei japoneze. Dezastrul de la Fukushima şi scurgerile radioactive au dominat ultima fază a campaniei electorale. Deloc de mirare că ecologiştii au putut deveni autorii unui veritabil tsunami politic în Germania.

Fiindcă, în urma alegerilor, importantul land Baden-Württemberg, un bastion al industriei germane, patria concernelor Bosch, Daimler şi Porsche, guvernat timp de peste o jumătate de secol de dreapta, va trece pe viitor sub conducerea unui premier al verzilor şi a unei alianţe de stânga ecologist-social-democrate.

Cei din urmă se văd pentru prima dată în postura de vioara a doua într-o alianţă cu verzii. De notat că, în acest scrutin, derulat sub imperiul fricii de energia nucleară, doar ecologiştii, care şi-au dublat zestrea de voturi, au reuşit să câştige teren, în timp ce toate celelalte formaţiuni au înregistrat pierderi.

O înfrângere dintre cele mai grave au suferit liberalii, ceea ce a intensificat masiv lupta pentru schimbarea conducerii acestui partid guvernamental. Şi creştin-democraţii Angelei Merkel au ieşit serios şifonaţi din aceste alegeri, chiar dacă CDU refuză deocamdată să opereze vreo schimbare la cârma Uniunii.

E clar însă că seismul politic care a avut loc în sud-vestul Germaniei a slăbit notabil formaţiunile de centru-dreapta şi-a modificat raportul de forţe din parlament, oferind stângii controlul asupra Bundesratului, camera superioară a forului legislativ.

Unii observatori afirmă, nu fără oarecare temei, că e posibil ca aceste alegeri să fi inaugurat începutul sfârşitului erei Merkel. Clar e, că abordarea tactică, electorală, a catastrofei nucleare din Japonia şi a chestiunii libiene, în care cancelarul a optat destul de transparent pentru soluţii populiste, a displăcut mult electoratului, care a perceput-o drept oportunistă.

Or, indiferent dacă s-au axat sau nu pe chestiunea integării musulmanilor sau pe alte subiecte delicate, atât alegerile locale franceze, cât şi alte scrutine şi referendumuri vesteuropene din ultima vreme, au reliefat un trend general. Potrivit lui, electoratele europene sunt axate pe valori şi consistenţă, iar conservatorii clasici nu le mai satisfac neapărat doleanţele, motiv pentru care alegătorii sunt dispuşi să ridice pe scut formaţiuni populiste şi grupări altă dată percepute drept extremiste.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder