România deschide un front împotriva UE

Se pare că preşedintele Traian Băsescu nu a glumit deloc atunci când a sugerat că ar putea adopta faţă de UE o poziţie agresivă şi revendicativă. După încheierea Consiliului European de la finele anului trecut, preşedintele României făcuse această suprinzătoare declaraţie: „Nu aş vrea să cred că am greşit prin această abordare constructivă şi că beneficiile în UE se obţin doar prin abordări confruntaţionale”.

Or, se pare că România s-a angajat deja pe calea confruntării. Într-un interviu apărut luni 3 ianuarie în ziarul Adevărul, Ministrul de Externe Teodor Baconschi a adăugat ceva în plus la avertismentele anterioare, sugerând că România ar putea condiţiona admiterea Croaţiei în UE de admiterea ţării sale în Spaţiul Schengen.

„Dacă MCV va fi folosit nu atât ca mijloc de cooperare, ci mai curând ca pretext de presiune în alte domenii, a spus ministrul de Externe, nu avem de ce să-l mai menţinem. Haideţi să privim la situaţia Croaţiei. Noi susţinem orice extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest. Dar nu putem accepta ca aceasta să se facă fără MCV, în condiţiile în care, în cazul nostru, se menţine MCV”, a încheiat Teodor Baconschi.

Posibilitatea denunţării unilaterale a Mecanismului de Verificare şi Cooperare fusese enunţată prima dată în interviul din 17 decembrie acordat publicaţiei La Libre Belgique. Atunci ministrul de externe al României spusese că MCV „poate fi denunţat unilateral în orice moment”. Ulterior ideea fusese dezvoltată de consilierul prezidenţial Leonard Orban, care a profitat de prezumţia de competenţă care i se acordă îndeobşte (ca fost comisar european) ca să pledeze în favoarea acestei soluţii cu urmări cel puţin îndoielnice. România în cazul, ipotetic, în care ar putea forţa o anulare a mecanismului de supraveghere, va pierde şi ultimul capital de credibilitate de care se bucură. Ceea ce ignoră noii „suveranişti” este că abia acest MCV oferă Uniunii Europene speranţa şi încrederea într-o evoluţie pozitivă, la fel cum un acord cu FMI, de exemplu, dă asigurări creditorilor că vor primi înapoi banii împrumutaţi.

De data aceasta însă oficialii de la Bucureşti par să iniţieze un veritabil şantaj. Gestul este, moralmente, de necomentat. Dar politic vorbind este cel puţin neproductiv, pentru că a abuza de forţa pe care ţi-o dă un simplu consens procedural are efecte de bumerang. Din nefericire, diplomaţia românească, inspirată se pare de pulsiunile revendicative ale preşedintelui Traian Băsescu, pare să fi lăsat deoparte orice precauţie.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Robert Schwartz