Paradox: Moldovenii se plâng de „prea multă democraţie”

Analiştii spun că rămâne valid şi scenariul unei alianţe de centru-dreapta, dar precizează că aceasta nu va putea alege şeful statului fără votul comuniştilor.

Sondajul realizat de Compania moldovenească CBS-AXA este plin de elemente intrigante. Bunăoară, aflăm din sondaj că fiecare al patrulea moldovean (22%) are sentimente negative faţă de români. Experţii susţin că această antipatie este legată de faptul că în Republica Moldova societatea este divizată, iar în perioada sovietică, pentru cei din Moldova nu exista un inamic mai important decât România şi regimul burghezo-moşieresc român. În plus, în anii de guvernare comunistă 2001-2009 românofobia devenise politică de stat în Republica Moldova.

Cât n-ar părea de straniu, dar potrivit sondajului prezentat ieri, după 18 luni de când a fost debarcat de la putere şi se află în opoziţie, fără nici o funcţie în stat, liderul comunist Vladimir Voronin rămâne cel mai popular politician din Republica Moldova. El întruneşte 21 la sută din simpatiile electoratului, fiind urmat de liderul liberal-democrat, premierul Vlad Filat - cu 14%, de liderul PD, ex-comunistul Marian Lupu - cu 10% şi de liderul PL, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu - cu 6%.

În ceea ce priveşte preferinţele electoratului faţă de partidele politice, sondajul CBS-AXA conturează două posibile scenarii post-electorale. Întrebaţi pentru cine vor vota la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie, 39% din respondenţi au spus că îşi vor da votul pentru comunişti, 21% - pentru PLDM, 19% - pentru PDM şi 13% pentru PL. Aproape de pragul de accedere în Parlament de 4% este Mişcarea Acţiunea Europeană care ar aduna 3% din voturi şi Alianţa Moldova Noastră - cu 2% din sufragii.

Reiese că în Legislativul de la Chişinău, care va rezulta din alegerile anticipate din 28 noiembrie, vor intra patru partide. PCRM ar avea, reieşind din sondajul prezentat ieri, 42 de mandate de deputat din totalul de 101, PLDM - 23 de mandate, PDM - 21 de mandate şi PL - 15 mandate.

De aici, analiştii construiesc ipoteze. Prima este că după alegeri se va reuşi păstrarea actualei Alianţe pentru Integrare Europeană, dar aceasta nu va reuşi să adune 61 de voturi necesare pentru a-l alege, fără comunişti, pe şeful statului. O soluţie ar fi ca măcar una din cele două forţe politice care stau la limita accederii în Parlament (Mişcarea Acţiunea Europeană sau Alianţa Moldova Noastră) să reuşească, în următoarele trei săptămâni, să convingă 1% şi, respectiv, 2% din electorat să le propulseze în Parlament. Astfel, comuniştilor le-ar reveni mai puţine mandate, iar viitoarea coaliţie de centru-dreapta va avea suficiente voturi pentru a-l alege pe şeful statului.

Al doilea scenariu posibil este o alianţă de centru-stânga între Partidului Comuniştilor (care ar obţine, potrivit sondajului, 42 de mandate) şi Partidul Democrat (21 de mandate). În total 63 de mandate - număr suficient pentru a învesti Guvernul şi a-l alege pe şeful statului în Parlament. Ambele scenarii sunt posibile, dar până la alegeri situaţia se poate schimba, deoarece perioada activă a campaniei electorale abia începe.

Analistul politic Igor Boţan: „Acum putem doar presupune şi vorbi în termeni probabilişti că în egală măsură e posibilă o guvernare de centru-stânga, cât şi una de centru-dreapta. Deja nu mai avem repartizare proporţională a rezultatelor, ci una egalitaristă. Sigur că această formulă egalitaristă favorizează elementele actualei coaliţii. Tocmai de aceea spuneam că probabilitatea rămânerii la guvernare a componentelor actualei alianţe sunt destul de bune, dar cred că şansele să avem o guvernare de centru-stânga de asemenea sunt destul de înalte".

Partidul Democrat este singura componentă a actualei coaliţii de guvernare care nu a exclus posibilitatea unei alianţe cu comuniştii după alegeri. Experţii în tehnologii electorale susţin, însă, că acesta poate fi un truc de campanie a PD, pentru a atrage simpatizanţi comunişti.

Principalele trei probleme care îi îngrijorează pe moldoveni sunt: şomajul, creşterea preţurilor şi sărăcia. Fiecare al cincilea moldovean se teme de instaurarea unei dictaturi, iar 14 la sută se tem ca ţara să nu-şi piardă independenţa. Jumătate dintre moldoveni consideră că opţiunea fermă a Republicii Moldova trebuie să fie Uniunea Europeană, iar 48 la sută susţin că politica externă trebuie orientată spre Rusia şi CSI. Doar 3% dintre moldoveni vor ca Moldova să se unească cu România.

Conform sondajului CBS-AXA, fiecare al doilea moldovean crede că în ţară este prea multă democraţie, iar mai mult de jumătate susţin că "pe vremea lui Voronin era mai bine". 88% din subiecţi au spus că partidele de la guvernare se ceartă prea mult între ele, iar 65 la sută consideră că Republica Moldova merge într-o direcţie greşită.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Petre M. Iancu