Traian Băsescu, în faţa „greilor” Europei

Foşti şi actuali miniştri europeni, executivi ai celor mai importante grupuri bancare şi universitari influenţi s-au adunat sub luminile Ateneului bucureştean pentru o dezbatere despre priorităţile politice şi economice ale Uniunii Europene.

Un tanc plin cu gânditori influenţi

Printre cele mai cunoscute nume de pe lista invitaţilor, dar nu neapărat şi printre cele mai importante, s-au numărat Jaques Santer, fostul preşedinte al Comisiei Europene, Javier Solana, fostul secretar general al NATO sau Peter Sutherland, preşedinte al Goldman Sachs şi al London School of Economics.

Comisia Trilaterală se numără printre personajele favorite ale romanelor conspiraţioniste, fiind prezentată de către acestea ca un guvern mondial din umbră ce manipulează destinele pământenilor în beneficiul unei elite bogate şi restrânse. Imposibil de rezistat unei astfel de ispite jurnalistice, ziare importante de la Bucureşti au produs subtitluri care abuzează de cuvântul “secret”, întrucât conţinutul dezbaterilor Comisiei Trilaterale nu este public. Organizaţia încearcă totuşi să fie cât mai transparentă, anunţând în prealabil locul reuniunilor sale şi publicând periodic lista membrilor săi.

Obiectivul declarat al Comisiei Trilaterale este “intensificarea cooperării internaţionale pentru a contracara naţionalismul economic şi politic şi pentru a creşte beneficiile interdependenţei din lumea contemporană”. Cu alte cuvinte, Comisia este astăzi cel mai important think-tank al globalizării, prin care se încearcă armonizarea acţiunilor regionale şi focalizarea lor către un scop comun. Pentru regiunea europeană acesta este întărirea unităţii europene.

România are două voci în Comisia Trilaterală

Dar, dincolo de teoriile conspiraţioniste şi de declaraţiile oficiale ale Comisiei Trilaterale, întâlnirea de la sfârşitul săptămânii a reprezentat o oportunitate unică pentru liderii României. Doar doi români sunt membri ai Comisiei: Mugur Isărescu şi Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. România este prezentă în acest grup exclusiv datorită calităţii sale de membru al UE, Bulgaria spre exemplu având trei reprezentanţi, în timp ce Rusia niciunul. Anumite momente ale întâlnirii de la Bucureşti au fost deschise şi unor politicieni români influenţi în acest moment, iar preşedintele Traian Băsescu a oferit un dineu invitaţilor, la palatul Cotroceni.

Ce doreşte şi ce poate oferi România

În faţa unei astfel de audienţe, mesajul preşedintelui Băsescu a devenit un indicator special al modului în care administraţia sa gândeşte dansul geopolitic al României. Prezentând importanţa României în regiune ca fiind generată de acţiunea stabilizatoare pe care o exercită, Traian Băsescu a pus accentul pe necesitatea integrării Republicii Moldova şi a Serbiei în Uniunea Europeană.

Discursul său referitor la situaţia de la Chişinău a fost univoc. "Afinităţile României faţă de Republica Moldova nu constituie un secret. Suntem o singură naţiune, cu o istorie comună până în 1940, care trăieşte în două ţări şi vorbeşte aceeaşi limbă(...). Continuarea avansului Republicii Moldova către Uniunea Europeana depinde în mod crucial de menţinerea la putere a Alianţei pro-europene, după alegerile din luna noiembrie a acestui an”, a afirmat Traian Băsescu, citat de Mediafax.

Asul din mâneca României pare a fi poziţia sa avantajoasă pe harta intereselor energetice. Prin discursul său, preşedintele Băsescu a rezumat strategia externă a României: dorim să depăşim statutul de periferie a Uniunii Europene, devenind un catalizator european pentru regiunea balcanică şi oferim în schimb avantajul unui partener stabil şi de încredere în competiţia de pe piaţa energetică.

Dar, deşi nu putem şti dacă membrii Comisiei Trilaterale au găsit acest schimb ca fiind suficient de atractiv, putem spera că bucătăria românească, din care s-au înfruptat de-a lungul a trei zile, le-a trezit simpatia.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Ovidiu Suciu