1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Uţă din Târgovişte şi Brunner din München

6 septembrie 2010

Germania a aşteptat, luni, sentinţa în cazul celor doi tineri care au ucis, acum un an, pe un peron de gară din München, un bărbat care sărise în apărarea a patru copii.

https://p.dw.com/p/P5Ku
Portretul victimei, Dominik Brunner (23.09.2009)Imagine: picture alliance/dpa

Un personaj calificat, conform criteriilor unanim acceptate, în categoria "interlop", sechestrează şi bate o tânără care, deşi spitalizată, renunţă, în circumstanţe ciudate, la plângere. Rămas în libertate, personajul ajunge să lovească în cap un poliţist care, la ora aceasta, zace în comă. Se întâmplă într-unul din punctele cu un grad de criminalitate alarmantă ale României - la Târgovişte. Informaţia stă în deschiderea buletinelor de ştiri, de format "de la ora 5", fiind rumegată de grosul opiniei publice între o legumă tocată pentru murături în bucătăria aburită de bloc şi un rom mic la cârciuma din spatele staţiei de la capul liniei 105. Un alt bandit care-şi face legea după cum îl taie capul - şi un poliţist rănit care, la cât s-au discreditat instituţiile statului român, traversează o dramă (mai mult decât personală) în deplinul dezinteres al opiniei publice.

Dominik Brunner a murit, acum un an, în timp ce încerca să apere patru copii atacaţi de doi indivizi pe peronul gării München - Solln. Nouăzeci de secunde le-au fost suficiente celor doi agresori - unul în vârstă de 18 ani, celălalt cu un an mai mic - să-l doboare pe Brunner. Cei doi criminali au fost prinşi la puţini metri de locul incidentului. O oră mai târziu, însă, inima de 50 de ani a lui Brunner a încetat să mai bată.

Ştirea cutremură Germania. Münchenul face pelerinaj la locul tragediei, aducând flori, lumânări şi mesaje de mulţumire celui devenit erou naţional post-mortem pentru curaj civic. Ulli Höneß, managerul lui Bayern München, ridică în picioare un stadion întreg - 60.000 de germani îşi exprimă reunoştiinţa pentru fostul lor vecin. Aflaţi în plină campanie, politicienii aduc în discuţie înăsprirea pedepselor pentru delicvenţii minori.

Filmul evenimentelor e limpede: Dominik Brunner a fost ucis în bătaie. Ulterior, însă, autopsia dovedeşte că Brunner - care nu ştia că suferă de probleme cardiace - ar fi murit în urma unui atac de cord. Un detaliu de care s-au agaţat avocaţii celor doi agresori, solicitând o altă încadrare juridică - lovituri cauzatoare de moarte în loc de crimă fără premeditare. Un alt detaliu de care s-au legat avocaţii apărării spune că Brunner ar fi lovit primul în cei doi agresori ai copiilor de pe peronul gării.

Judecătorul Reinhold Baier - care a condus, de-a lungul ultimului an, procesul - s-a dovedit un bun pedagog, comunicând calm şi elegant cu cei doi aflaţi în boxa acuzaţilor. Ceea ce nu înseamnă că s-a lăsat în vreun fel înduplecat de argumentele apărării. Într-un final, în această dimineaţă, a venit şi sentinţa: nouă ani detenţie pentru agresorul principal, şapte ani pentru tovarăşul lui de crimă.

Probabil că, până la urmă, se va găsi cineva să se întrebe, cu voce tare, "de ce nu şi-a văzut Brunner de drumul lui?". Vocea acesta, însă, va suna fals pe o scenă pe care viciile de procedură sau excepţiile de neconstituţionalitate reprezintă cu adevărat excepţia, nu regula.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz