Raiul pe pământ - Lista patrimoniului cultural mondial a fost adăugită

Au fost incluse situri dintre cele mai diverse, de la o fostă închisoare din Australia până la o regiune din atolul Bikini în care au fost efectuate numeroase teste nucleare. Din rândul monumentelor culturale din România a fost cooptată printre cele protejate Mănăstirea Suceviţa. Ea se alătură altor mănăstiri şi cetăţi precum Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Suceava şi Voroneţ, mai vechi pe lista patrimoniului universal.

Consultările comitetului World Heritage din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) pe marginea monumentelor care aspiră la un loc pe lista patrimoniului cultural mondial au loc în secret, în spatele uşilor închise. Atmosfera dezbaterilor nu este întotdeauna armonioasă, povesteşte directorul centrului patrimoniului cultural, Francesco Bandarin:

„Misiunea Comitetului World Heritage este una universală. Deşi nimeni nu-i contestă valoarea, izbucnesc totuşi deseori discuţii aprige, mai ales în jurul importanţei siturilor luate în parte. Multe decizii s-au adoptat prin vot, ceea ce este normal, deoarece comitetul este un organ decizional. Uneori este greu de obţinut un consens şi atunci trebuie recurs la vot", explică Francesco Bandarin.

Pe lista patrimoniului cultural mondial au fost adăugate 22 de locuri noi. Printre siturile naturale se numără, de pildă, păduri alpine din Sri Lanka, zone marine aflate sub protecţia naturii din Hawaii sau un platou alpin din Siberia. Din noile monumente culturale incluse în patrimoniul mondial fac parte atolul Bikini, în care s-au desfăşurat în anii 1950 numeroase teste atomice de către SUA, sistemul german de folosirea a pompelor de apă în minele din Oberharz, un fost lagăr de deţinuţi din Australia precum şi Mănăstirea Suceviţa.

Subiecte fierbinţi

Un subiect fierbinte a fost cererea Siriei de a include pe lista patrimoniului UNESCO aşa-numita Poartă Dan, un monument cultural situat în teritoriile anexate de Israel. Francesco Bandarin explică:

„Analizăm teme legate de conflictele politice mondiale, ca de pildă Ierusalimul, Palestina, Orientul Mijlociu - aceste conflicte, aceste probleme ale dezordinii globale ne afectează şi pe noi. Şi cred că există foarte multă bunăvoinţă de a se aborda aceste probleme în domeniul culturii".

Şi pe aşa-numita listă roşie au avut loc modificări. Insulele Galapagos au fost tăiate de pe listă, deoarece problemele ei, create de turism au fost rezolvate cu succes. În schimb, a încăput pe lista monumentelor periclitate rezervaţia naturală din Florida, "Everglades".

Raţiuni economice

Un aspect extrem de delicat este tocmai interdependenţa dintre patrimoniul cultural şi turism. Dr. Mechthild Rössler, şefa departamentului comitetului World Heritage pentru Europa şi America de Nord, explică:

"Anumite situri europene au înregistrat în interval de un an de la includerea pe lista patrimoniului UNESCO o intensificare a turismului cu până la 30%. Prin urmare, mulţi primari insistă ca oraşele lor să fie trecute pe lista monumentelor din simple raţiuni economice. Lista patrimoniului cultural mondial are însă alt scop şi anume păstrarea moştenirii culturale universale, pe care nu o protejăm în mod direct pentru noi ci pentru generaţiile viitoare. De aceea trebuie evaluată mereu ponderea intereselor economice faţă de importanţa prezervării patrimoniului mondial".

Numărul siturilor naturale şi culturale protejate a sporit constant, depăşind în prezent cifra de 900. Se impune întrebarea dacă nu ar trebui stabilită o limită. Ministrul brazilian al Culturii, Juca Ferreira afirmă că:

„Nu-mi fac griji deloc cu privire la prelungirea listei. Mi-aş dori ca întregul glob să fie declarat patrimoniu mondial. Ar fi Raiul pe pământ. Ar însemna că am atins culmea civilizaţiei, dacă ne-am manifesta simţul responsabilităţii faţă de tot ceea ce au creat generaţiile anterioare în mijlocul acestei naturi fantastice în care trăim".

Autor: Gottfried Stein/Ana-Maria Fischer-Dieskau
Redactor: Petre M. Iancu