1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cum arată politicile bugetare ale statelor puternic îndatorate din zona euro

16 mai 2010

Spania şi Portugalia au anunţat săptămâna trecută programe dure de austeritate bugetară. Acestea ar fi necesare pentru a putea beneficia, la nevoie, de pachetul de asistenţă financiară de urgenţă, elaborat de UE şi FMI.

https://p.dw.com/p/NPFs
Zona euro, în pericol?Imagine: AP

Salariile scad, impozitele cresc

Spania vrea să facă în următorii doi ani economii de 15 miliarde de euro, prin micşorarea salariilor bugetarilor şi reducerea investiţiilor de stat. Astfel, nivelul noilor datorii va fi scăzut la şase procente din Produsul Intern Brut. Creşterea nivelului total al datoriilor nu va putea fi însă oprită, acesta urmând să atingă 72% din BIP.

Portugalia vrea de asemenea să reducă salariile funcţionarilor publici şi să majoreze impozitul pe venit şi taxa pe valoare adăugată. Coaliţia de guvernare şi opoziţia au aprobat deja aceste planuri, care vor genera noi datorii echivalente a 7,3% din PIB în 2010, respectiv 4,6 procente din PIB în 2011.

Anul trecut, Portugalia a acumulat noi datorii la nivelul a 10 procente din Produsul Intern Brut, ceea ce a crescut semnificativ dobânzile la care executivul de la Lisabona a putut obţine credite de stat din pieţele financiare.

Portugal Präsident Jose Socrates
Premierul socialist al Portugaliei, Jose Socrates, anunţând măsurile de austeritateImagine: AP

Ţara cea mai afectată, Grecia, a anunţat la rândul său, printre multe alte măsuri de austeritate, reformarea sistemului de asigurări sociale.

Implicarea mai activă a Germaniei?

Italia stă mai bine. Chiar dacă datoriile sale reprezintă aproape 116 procente din PIB, noile datorii se ridică la doar 5,3%. Autorităţile de la Roma nu intenţionează să adopte măsuri de austeritate pentru a ieşi din această criză, ci vizează doar o strategie de apărare împotriva eventualelor atacuri speculative.

O altă ţară cu probleme, Irlanda, aplică deja de doi ani planuri de austeritate bugetară. Salarii mai mici şi impozite mai mari sunt la ordinea zilei şi în această ţară. În următorii doi ani, Dublinul vrea să economisească în total încă şase miliarde de euro. În pofida tuturor măsurilor, statul irlandez a acumulat datorii noi în acest an de 11,6 procente din BIP.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a declarat cotidianului economic "Handelsblatt" că Germania ar trebui să se implice mai mult în sprijinirea ţărilor mai slabe din zona euro, confruntate cu criza datoriilor. Cea mai mare economie din uniunea monetară europeană trebuie să joace un rol mai activ în supravegherea modului în care statele membre respectă prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere Economică.

Jean-Claude Trichet
Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, indicând cât va mai rămâne din salariile angajaţilor de la stat în multe ţări europeneImagine: AP

Germania are în mod tradiţional finanţe de stat sănătoase, spune Trichet. Totuşi, deficitul bugetar al Germaniei va fi în acest an de 5% din PIB, cu două procente deci peste limita considerată acceptabilă de UE. Cancelarul Angela Merkel a anunţat că, şi în Republica Federală, consolidarea bugetului a devenit prioritate. În bugetul pe 2011 vor fi incluse măsuri severe de economisire.

Opoziţie faţă de propunerile Comisiei Europene

Comisia Europeană a propus în acest context să verifice proiectele de buget ale ţărilor din UE, înainte ca acestea să fie dezbătute de către parlamentele naţionale. Criticile cele mai dure au venit din Germania şi Franţa.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii se întrunesc la începutul acestei săptămâni pentru a discuta reformarea uniunii monetare. Mecanismele de supraveghere şi sancţiunile vor fi însăprite. Reformele sunt necesare, deoarece problemele structurale ale zonei euro nu vor fi rezolvate doar de pachetul gigantic de asistenţă de urgenţă convenit de UE şi FMI.

Mulţi analişti din Bruxelles estimează că se va decide coordonarea mult mai puternică a politicilor economice şi fiscale ale celor 16 ţări care au adoptat moneda euro. "Dacă retorica nu va fi însoţită de fapte, zona euro se va prăbuşi", susţine Simon Tilford, de la Centrul pentru Reforme Europene, un think-tank de la Bruxelles.

Deutschland Wirtschaft Deutsche Bank Josef Ackermann zu Finanzkrise Griechenland
Josef Ackermann, şeful Deutsche Bank, se teme că nu-şi va mai recupera banii de la GreciaImagine: AP

Îndoielile şefului Deutsche Bank privind Grecia

Chiar dacă moneda euro a înregistrat în ultimele zile cel mai scăzut curs în comparaţie cu dolarul american din noiembrie 2008, şeful celei mai mari bănci germane, Deutsche Bank, Josef Ackermann, a declarat într-o dezbatere televizată că nu îşi face prea mari griji privind evoluţia monedei unice.

Ackermann se teme însă că Grecia nu-şi va putea plăti datoriile masive acumulate. Ackermann crede că Spania şi Italia vor putea fi stabilizate prin pachetul de asistenţă UE-FMI, dar în cazul Portugaliei va fi mai greu. Josef Ackermann nu recomandă însă renunţarea de către creditori la o parte din sumele datorate de aceste ţări. Această măsură trebuie adoptată în ultimă instanţă, spune şeful Deutsche Bank.

Merkel Sarkozy EU Griechenland Flash
Doi "prieteni"Imagine: AP

Ziarul spaniol „El Pais" a relatat că existenţa zonei euro a fost serios periclitată săptămâna trecută, după ce preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, ar fi ameninţat că va retrage Franţa din uniunea monetară. Sarkozy ar fi convins-o pe Angela Merkel prin această ameninţare să aprobe ajutorul de urgenţă pentru zona euro.

Autori: Bernd Riegert/Ovidiu Suciu
Redactor: Robert Schwartz