30 de ani de la moartea lui Tito: legenda bunului tovarăş

Josip Broz, numit Tito, preşedinte pe viaţă al Iugoslaviei, a decedat pe 4 Mai 1980. Iar la 30 de ani de la moartea sa, pare-se că asistăm la o revenire spectaculaosă a cultului personalităţii sale. Stilul de conducere autocratic, stârpirea oricărei mişcări democratice şi violenţa cu care şi-a tratat Tito inamicii politici au fost date uitării.

Cafeneaua "Tito" din Sarajevo. Lămpile atârnate de tavan sunt confecţionate din căşti ale fostei armate naziste. Pe pereţi sunt imagini marţiale şi tăieturi din ziare ale secolului trecut. Tinerii pălăvrăgesc şi râd la cafea şi bere. Iar bustul lui Tito amplasat la intrare se uită cu o privire severă către stradă.

„A fost preşedintele Yugoslaviei, bătrânii zic că era un om bun. Şi dacă ne uităm la pozele de aici, cu câtă lume s-a întâlnit la viaţa lui, uitaţi aici, cu Churchill... Se zice că Iugoslavia era atunci unul din cele mai puternice state ale lumii".

„Poliţia era extrem de severă, atunci nici nu aveai voie să îi spui ceva unui poliţist. Acum forţele de ordine nu mai capătă pic de respect, iar criminalitatea e deja exagerată. Să nu mai vorbim de diferenţele dintre săraci şi bogaţi..."

„Am auzit numai de bine de el, foarte puţine lucruri negative. Nostalgia e în floare, nu numai la părinţii mei. Viaţa ar fi fost mai bună atunci, pentru că nimeni nu dădea importanţă numelui sau originii".

Ernes, Arif şi Nazif au vârste între 17 şi 24 de ani. Nu au cunoscut vremurile acelea. Tot ce ştiu despre ele e din poveşti. La momentul morţii lui Tito, în spatele faţadei comuniste crescuse deja demult naţionalismul.

Au urmat războaiele sângeroase ale anilor '90. Iar de pe urma pierderilor omeneşti şi economice din fostele provincii - astăzi şapte state mai mult sau mai puţin independente - mulţi nu şi-au revenit nici azi.

Probabil de aceea pare-se că oamenii au uitat execuţiile în masă după eliberarea ţării de trupele naziste, arestările oponenţilor politici şi economia socialistă ineficientă. Iar legenda "bunului" Tito a devenit mai puternică tocmai în statele care au avut de suferit cel mai mult de pe urma războiului.

Dar nici Slovenia - stat membru UE - nu face excepţie. Iar în viitorul membru al UE - Croaţia - tocmai s-au restaurat casa natală şi vaporul personal al lui Tito. Nemaivorbind de serialul de succes cu niciun alt nume decât..."Tito".

În Muntenegru, în golful Kotor, se organizează în fiecare an o sărbătoare a tinerilor, cu ocazia zilei de naştere a fostului conducător. La Belgrad, un nepot de-al lui Tito tocmai a fost ales anul trecut preşedinte al nou formatului partid comunist.

Chiar şi în Kosovo - singura parte a fostei Iugoslavii fără o majoritate de origine slavă - mai atârnă poza lui Tito în aproape fiecare casă.

Joška Broz, nepotul fostului lider, este convins că valul "Titostalgiei" abia începe să cuprindă Balcanii de Vest. Iar Momo Cvijovic, curatorul muzeului din fosta reşedinţă a lui Tito, este de părere că:

„Tito a atins visul oricărui lider absolutist: a fost venerat în timpul vieţii, iar după moartea sa este în continuare în inimile oamenilor. Popularitatea sa nu scade nici azi, la 30 de ani de la moartea sa".

Autori: Filip Slavkovic / Laurenţiu Diaconu-Colintineanu
Redactor: Ovidiu Suciu