Cutremurul din noi

Într-o săptămână, cetăţenii germani au donat 15 milioane de euro pentru ajutorarea sinistraţilor din Haiti. Persoane private, nu firme. Din proprie iniţiativă, nu în teledonuri.

Conferinţa episcopilor romano-catolici a lansat colecte de ajutoare. THW (Technisches Hilfswerk, organizaţia federală pentru asistenţă umanitară şi intervenţie în caz de catastrofe, cei pomeniţi în presa bucureşteană ca fiind asistaţi de pe margine cu încurajări de inundaţii români, în vreme ce alţii le scoteau apa din case) a fost asaltată de voluntari care vor să ajute de-a dreptul - muncă fizică - în Haiti.

Ce generează o asemenea reacţie spontană a populaţiei, în condiţiile în care lucrurile se petrec la celălalt capăt al lumii iar cotidianul nu este, nici pentru donatori, cel mai roz dintre prezenturile vreodată cunoscute? Răspunsul a fost găsit în laboratoarele de psihologie socială ale Universităţii berlineze Humboldt. Oamenii se nasc generoşi. Nevoia de a dărui şi a ajuta, ca şi apetitul pentru solidaritate, sunt daturi genetice. De fapt, au constatat oamenii laboratoarelor, statul şi sistemul economic ne face să manifestăm răceală în raporturile cu semenii.

Cu puţine decenii în urmă, veştile despre cataclisme ar fi circulat mult timp în baza construcţiilor de cuvinte, până când primele secvenţe vizualizabile ar fi ajuns să încingă emoţiile. Nevoia de solidaritate a fost amplificată şi de sentimentul apartenenţei virtuale la comunitatea lovită de cutremur. Viteza cu care s-a propagat informaţia a inflamat sensibilităţile. Rapiditatea cu care au ajuns primele mărturii din epicentrul catastrofei a generat reacţia cvasi-simultană. Până la urmă, imaginile rămân argumentul suprem. Imaginile au forţa de a pune în mişcare acele resorturi interne - şi ceea ce i'a determinat pe germani să se mobilizeze au fost imaginile. Iar imaginile venite din insula caraibeană au redat dimensiunea fără precedent a dezastrului.

Nevoi imediate şi nevoi pe termen lung

Marţi seară, televiziunea publică ZDF a organizat şi un teledon. Suma strânsă spontan în prima săptămână s-a dublat prin alte donaţii în numai trei ore de transmisie. Şi lumea sportului german s-a mobilizat. Federaţia de fotbal şi jucătorii naţionalei au deschis seria donaţiilor. Rivalitatea dintre producătorii germani de autoturisme Audi şi Volkswagen a trecut îmn plan secund, cele două concerne angrenându-şi echipele alături de care defilează în Bundesliga, Bayern München şi VfL Wolfsburg, la un meci amical cu scopuri, desigur, caritabile. Schalke 04 Gelsenkirchen, echipa cu cei mai mulţi suporteri din Germania, a anunţat, de asemenea, că va juca un meci amical cu selecţionata haitiană, de cum o vor permite condiţiile.

La toate acestea se adaugă alte zece milioane de euro puşi la dispoziţie de guvernul federal, dintre care cinci milioane din fondul de urgenţe al Ministerului de Externe şi 2,5 milioane suplimentare la suma deja alocată de Berlin proiectelor de lungă durată administrate în Haiti de Programul ONU pentru Alimentaţie. "Guvernul federal se va implica pe termen lung. Reconstrucţia este responsabilitatea noastră", a declarat cancelarul federal Angela Merkel, completând: "Va trebui să avem grijă ca sărăcia din Haiti să nu dispară din ştiri, în aşa fel ca asistenţa pe termen lung să se piardă pe drum".

La rândul ei, Comisia Europeană a anunţat un efort financiar de 30 de milioane de euro pentru asistenţa umanitară imediată şi 107 milioane disponibile pentru reconstrucţia imediată a zonelor devastate. Individual, statele membre ale Uniunii au dislocat deja un total de aproape 100 de milioane de euro. Subiectul Haiti se va afla şi pe agenda reuniunii europene la vârf ce urmează să aibă loc la Bruxelles pe 11 februarie.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Ioachim Alexandru