Intelectualii şi campania electorală

Campania electorală ar putea fi relansată de intenţia Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj de a organiza, după model american, o mare dezbatere televizată înaintea primului tur de scrutin.

Ştirea e proaspătă şi nu ştim cum vor reacţiona staffurile de campanie. În orice caz este o veste bună, deoarece în ultima vreme intelectualitatea româneasca a abandonat funcţia ei critică sau a canalizat-o către chestiuni colaterale.

Preşedintele Traian Băsescu evită dezbaterile reale

Se simte, într-adevăr, nevoia unei noi abordări, căci campania electorală, dacă va continua aşa cum a început, va rămîne o întrecere de ofense, trucuri virtuale şi calambururi grosolane. Nici măcar la Grupul pentru Dialog Social nu a fost loc pentru o dezbatere reală, deoarece preşedintele Traian Băsescu venise pregătit cu cameramanii şi fotografii săi şi cu toată tehnica pentru o transmisie în direct pe site-ul său de campanie.

Preşedintele nu s-a adresat, de aceea, membrilor GDS, care jucau rolul de simpli figuranţi, ci publicului larg, înţeles ca o masă electorală, asemenea unui miting virtual. S-a văzut de altfel că el nu a răspuns concludent nici măcar puţinelor întrebări adresate timid, revenind mereu la propriul discurs pregătit de acasă.

Or, o dezbatere reală presupune să răspunzi fără eschive la întrebările care ţi se pun, înseamnă să dai seama cu adevărat de ceea ce vrei să faci şi de ceea ce ai făcut, fără sincerităţi simulate şi fără diversiuni retorice.

Intelectualitatea românească a abdicat de la funcţia ei critică

Nu e mai puţin adevărat că nici participanţii la dezbatere nu au simţit nevoia unei discuţii serioase. Cu excepţia lui Gabriel Liiceanu şi Andrei Cornea ceilalţi participanţi au excelat prin încurajări partizane şi întrebări menite să-l pună pe invitatul lor într-o lumină favorabilă.

De exemplu, unul dintre aceştia, un distins intelectual cu carieră în universităţi occidentale, l-a întrebat pe preşedinte de ce nu recurge la metode mai populiste, de ce nu recurge la un gest mai „vînjos“, capabil să-i reconfirme faima de politician hotărît.

Cineva admira stilul „viril“ al preşedintelui, altcineva mărturisea că preşedintele cu stilul său agresiv îl consolează întrucîtva pentru toate înfrîngerile personale suferite din prea multă discreţie şi delicateţe. Altfel spus, Traian Băsescu acţionează aşa cum i-ar fi plăcut lui însuşi să acţioneze.

Iată cum, într-un mediu autentic intelectual, a ieşit la iveală că votul este decis de empatii surprinzătoare şi prea puţin de analiza critică. Intelectualii sînt oameni ca toţi oamenii, dar un intelectual care îşi asumă un rol public este nevoit să manifeste luciditate şi un spirit etic neobosit.

Din păcate însă o mare parte a intelectualităţii româneşti care s-a remarcat în ultimii 20 de ani a obosit, s-a retras dezolată în propria intimitate sau a ales o perspectivă unilaterală. De aceea se simte din nou nevoia unui reviriment al criticii intelectuale, unul care să atragă atenţia asupra derapajelor celor care se găsesc la putere.

Universitatea Babeş-Bolyai încearcă să preia rolul intelectualului public

Va reuşi UBB să readucă în atenţia publică subiectele importante fără concesii şi fără omisiuni oportune? Va reuşi să-i oblige pe candidaţi să răspundă cu toată sinceritatea şi gravitatea de care sînt ei capabili?

În orice caz şi-a propus acest lucru. Într-un comunicat difuzat luni, rectoratul UBB anunţă că "îşi asumă rolul de intelectual public şi de conştiinţă sensibilă a nevoilor de modernizare şi afirmare a ţării".

Cel puţin din punct de vedere logistic Universitatea clujeană pare bine pregătită. Conform comunicatului, va fi pusă la dispoziţie sala Auditorium Maximum din clădirea Colegiului Academic, care are 800 de locuri.

Dar adevărata dificultate nu este de ordin practic. Moderatorii trebuie să găsească tonul potrivit, în aşa fel încît, indiferent de opţiunile lor partizane, întrebările lor să fie cu adevărat relevante. Partizanatul inevitabil trebuie să fie eclipsat de gravitatea abordărilor.

De exemplu, indiferent de opţiune, referendumul pentru desfiinţarea Senatului nu ar mai putea fi pus în termenii unei revanşe simbolice împotriva clasei politice, iar modificarea Constituţiei nu mai poate fi nici ea tratată ca o simplificare funcţională a statului. Argumentele ridicole şi ilogice vehiculate pînă acum ar fi aspru taxate. O dezbatere serioasă nu va putea evita nici răspunderea clasei politice pentru evoluţia dramatică a economiei.

Bineînţeles că nici această iniţiativă nu este scutită de contestaţii. Rectorul Universităţii clujene, Andrei Marga, este un opozant al preşedintelui Traian Băsescu, dar acest lucru este nerelevant. Fiecare vine în dezbatere cu propriile opţiuni, importantă este calitatea argumentaţiei.

Or exact acest lucru lipseşte din viaţa politică românească: capacitatea sau mai curînd dispoziţia de a argumenta logic şi cu deplină onestitate.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu