Extremiştii europeni de dreapta privesc încrezători spre Strasbourg

Bulgarul Dimitar Stoianov a declanşat primul său scandal la nivel european în toamna anului 2006, la vârsta de 23 de ani. De îndată ce proaspătul europarlamentar, reprezentant al partidului naţionalist Ataka, s-a acomodat la Strasbourg, a început să-şi atace colegii. Prima victimă a fost colega sa creştin-democrată de naţionalitate maghiară şi etnie romă, Livia Jaroka.

"În Bulgaria sunt mii de fete de ţigani mult mai frumoase ca ea", le explica Stoianov colegilor săi euro-deputaţi într-un e-mail. "Pot fi şi cumpărate, cele mai bune costă 5 000 de euro".

Deşi europarlamentarii au fost revoltaţi de un asemenea atac verbal, afirmaţiile de genul acesta sunt frecvente la Parlamentul UE. Şansele extremiştilor şi populiştilor de a accede în Parlamentul European sunt, în mod tradiţional, bune, dată fiind participarea de obicei scăzută la alegerile europene.

Observatorii sunt de părere că grupările de extremă dreaptă vor avea, la alegerile din 4-7 iunie 2009, rezultate la fel de bune ca la scrutinul precedent, în 2004.

Odată cu extinderea UE spre est, au pătruns numeroşi hardlineri în forul legislativ european. Curentele de extremă dreaptă au luat amploare în prezent în Polonia, România, Ungaria şi Slovacia.

La momentul actual, 60 din cei 785 de eurodeputaţi sunt declaraţi ca aparţinând taberei de extremă dreaptă. Acestora li se adaugă mulţi alţii care aparţin unor mişcări populiste greu de clasificat.

Acest fenomen este însă departe de a se limita doar la ţările Europei răsăritene, explică europarlamentarul laburist Glyn Ford, precizând că actuala criză economică favorizează pretutindeni mişcările de extremă dreaptă.

În prezent, se pot obţine multe voturi, apreciază eurodeputatul care observă de mult timp scena europeană a extremei dreapte, prin instigări împotriva evreilor, romilor, musulmanilor sau homosexualilor.

Un alt personaj controversat este olandezul Geert Wilders, cunoscut în toată lumea datorită filmului său critic la adresa islamului "Fitna". Partidul său, "Partidul pentru Libertate", va candida la alegeri şi este posibil să obţină din start trei, patru mandate în Parlamentul European, apreciază experţii Comisiei Europene şi ai London School of Economics.

În Austria, partidul FPÖ ar putea creşte de la unul la trei mandate. Partidul britanic "British National Party" (BNP) ar putea intra şi el în Parlament. Din Italia, ar putea accede în forul legislativ european "Lega Nord", din Belgia, "Vlaams Belang", din Danemarca, partidul popular "Volkspartei". În schimb, "Frontul Naţional" al lui Jean Marie Le Pen ar putea pierde patru din cele şapte mandate pe care le-a deţinut până acum.

În Germania candidează atât Uniunea Populară Germană ("Deutsche Volksunion") cât şi Partidul Republican. Şansele ca ele să obţină cele 5% din voturi necesare pentru a accede în parlament sunt însă nesemnificative, întrucât cele două formaţiuni de dreapta îşi fac reciproc concurenţă. Şi partidul naţionalist ceh are şanse slabe de data aceasta. El a declanşat recent un scandal de proporţii prin cererea unei "soluţii finale a problemei ţiganilor".

Deşi extrema dreaptă europeană va obţine probabil numeroase mandate, puterea ei de acţiune va fi totuşi limitată, după cum s-a putut observa şi în perioada 2004-2009. Resentimentele naţionaliste au stat chiar şi în calea cooperării partidelor de extremă dreaptă. Astfel, fracţiunea radicală "Identitate-Tradiţie-Suveranitate" a eşuat din cauza unei discordii dintre membrii români şi cei italieni.

Cu toate acestea, politicienii moderaţi, precum preşedintele Parlamentului European, creştin-democratul Hans-Gert Pöttering, lansează un apel pentru o amplă participare la vot. Doar astfel poate fi combătut extremismul de dreapta.

Jurnalistul britanic Graeme Atkinson, expert în problema extremismului, este de părere că responsabilitatea le va reveni în egală măsură proaspăt aleşilor eurodeputaţi precum şi celorlalte instituţii europene. Sunt necesare mai multe iniţiative europene împotriva extremismului de dreapta, afirmă el, mai ales în ceea ce priveşte Europa răsăriteană.

Autori: epd / amfd
Redactor: Alina Kühnel