1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Criza dezbină din nou Europa

Petre M. Iancu2 martie 2009

E pe cale să renască din cenuşă conflictul est-vest? De această dată chiar în UE? Ce face oare criza din noi? Dar din România? Frankfurter Allgemeine Zeitung abordează azi pe larg aceste subiecte.

https://p.dw.com/p/H41V
Ar putea unele guverne, mai puţin strângătoare, să înveţe de la ele?Imagine: dw-tv

Observator sagace al fenomenului românesc, Karl-Peter Schwarz semnalează în paginile cotidianului conservator din Frankfurt cum s-a comportat guvernul Tăriceanu „în anii cei mai prosperi ai creşterii economice. A acumulat în speţă datorii” imense. Ziarul furnizează şi detaliile acestei politici de greiere, pe care avertismentele furnicii îl lasă, vara, rece. Fără ca articolul din ziarul german să se refere la fabula lui Topârceanu, versiunea ei modernă nu e însă mai puţin edificatoare, iar consecinţele pentru actualul guvern nu mai puţin grele.

Fiindcă, dacă urmărim cifrele furnizate sec de articolul din ziarul german aflăm, între altele, că „în anul electoral 2008, cel în care s-a înregistrat cea mai amplă creştere economică din 1989 încoace”, tot record s-a dovedit a fi şi deficitul realizat de executivul Tăriceanu. „Deficit care, dublându-se faţă de anul precedent 2007, a ajuns la 5,3 la sută din PIB”.

Autorul german indică şi urmările politicii fostului guvern, abătute asupra actualului executiv. Care, întocmindu-şi bugetul, "a plecat de la premiza unei creşteri economice româneşti de două procente, pentru anul în curs, în timp ce alte prognoze sunt mai pesimiste. Aşa de pildă, Banca Mondială întrevedea chiar în ultima ei analiză, o posibilă scădere de până la două procente".

Or, guvernul Boc se vede obligat acum „să facă faţă crizei, să garanteze economiile cetăţenilor şi să relanseze creditările întru susţinerea exporturilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, simultan cu reducerea veniturilor" vărsate în visteria publică. Guvernului român „nu-i va rămâne deci nimic altceva de făcut, decât să reducă drastic (salariile) în sectorul public şi să se aşeze îndărătul Ungariei şi ţărilor baltice” la coada celor (ce se roagă să primească împrumuturi) "de la FMI”.

Ziarul mai scoate în evidenţă că „datoria externă a României, cu tot cu dobânzi a atins 60 de miliarde de euro” şi deplânge „clivajul tot mai amplu dintre volumul creditărilor externe şi cel al economiilor particulare româneşti. Un clivaj, „depăşit doar de Ungaria şi de republicile baltice”.

Încât, potrivit ziarului, românii s-ar fi legat singuri la cap. Cu atât mai important ar fi „ca partidele guvernamentale să-şi asume ruşinea şi să recunoască în faţa cetăţenilor că nu-şi pot îndeplini promisiunile electorale”, relevă Alina Mungiu-Pippidi, de la Societatea Academică Română, citată de ziarul german.

Conform Alinei Mungiu-Pippidi, cel mai mare pericol rezidă în eventualitatea „utilizării crizei ca pretext în vederea amânării reformei administraţiei şi justiţiei”.

În context, autorii studiului dat publicităţii de "prestigiosul think-tank" românesc, după cum califică autorul german Societatea Acaademică Română, relevă „corelaţia, îndeajuns documentată, dintre cheltuielile publice arbitrare ale statului, conflictele de interese şi problemele economice”.

Desemnând împărţirea arbitrară de resurse în beneficiul unor administraţii locale ca veşnică sursă a corupţiei, S.A.R. cere stoparea imediată a acestei practici.

Articolul trimite în încheiere la eventualitatea îngheţării ajutoarelor europene pentru cazul în Care Comisia Europeană nu constată efectuarea de progrese în domeniul combaterii corupţiei.

Pe acest fundal se înţelege şi poziţia Bucureştilor în noul litigiu izbucnit în „politica bisericuţelor europene” după cum se intitulează un articol din acelaşi ziar cu privire la conflictul est-vest privind măsurile de contracarare a actualei crize economice. Spre deosebire de Slovenia şi Estonia, România a participat la o întâlnire a liderilor central-şi est-europeni derulată la Varşovia înaintea summitului special al UE. Pe răsăriteni îi animă „teama de protecţionismul” occidental, în special de cel afişat recent de preşedintele Franţei Sarkozy.

Potrivit ziarului din Frankfurt, grupul esteuropean nu ar fi unitar, Berlinul ar încerca să medieze şi ar fi uşor iritat de reproşurile la adresa Germaniei. Cotidianul mai regretă „înmulţirea nejustificată a întâlnirilor la vârf mari, mici şi speciale” şi cere tuturor să-şi asume mai multă responsabilitate şi să renunţe la spiritul îngust naţionalist.

La fel vede lucrurile şi Badische Neueste Nachrichten, care condamnă fără drept de apel protecţionismul. În schimb, cotidianul Die Welt critică virulent guvernul de la Budapesta şi revendicările de ajutoare solicitate de unguri, pe care ziarul berlinez le califică drept „maximaliste”. Die Welt respinge aprecierea maghiară potrivit căreia Europa ar risca „să fie divizată de o nouă cortină de fier”, şi afirmă că „tocmai de asemenea reproşuri” n-ar „avea nevoie Europa”.