Mihnea Ioan Motoc: „Cred că raportul are un ton critic moderat”

Victor Iulian Tucă a realizat un interviu, în exclusivitate pentru Deutsche Welle, cu Excelenţa sa, Mihnea Ioan Motoc, ambasadorul României la UE.

Raportul menţionează că ritmul progreselor nu a fost menţinut. Mai mult, Codul civil, un proiect de Cod penal şi proiectele de Coduri de procedură penală şi de procedură

civilă nu au fost adoptate. Au fost semnalate şi lucruri bune, de pildă, Direcţia Naţională Anticorupţie, care continuă să înregistreze ” un parcurs pozitiv”. Cum comentaţi?

Cred că într-un eşantion suficient de reprezentativ aţi surprins unele dintre cele mai principale constatări ale Raportului. Tentaţia mea este să mai adaug ceva la capitolul pozitiv al raportului şi nu aş minimaliza aceste constatări favorabile. De pildă, aş putea adăuga o apreciere clară şi lipsită de echivoc despre performanţa operaţională acumulată de Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI), un istoric operaţional de cazuri – în cuvintele lor „track record”, ceea ce este un gen de aprecieri pe una dintre condiţionalităţile importante.

Sigur, aţi surprins ideea explicită sau implicită în diverse părţi ale raporturilor despre un ritm mai scăzut al progreselor. Aici este o problemă relativă – depinde la ce ne raportăm. Sigur, se spune explicit că punctul de referinţă este raportul de evaluare din iulie 2008. El menţionează acolo – nu cu titlul de explicaţie, dar cu titlul de element de context - care nu are cum să nu fie totuşi luat în calcul, faptul că în această perioadă au fost alegeri legislative, formarea guvernului de coaliţie.

Ca o constare generală, cred că raportul are un ton critic moderat. Acest ton este unul firesc în cadrul unui asemenea mecanism de cooperare şi verificare. Ideea: evident să vezi lucrurile criticabile şi să vezi ce măsuri mai trebuie luate din constări şi aprecieri.

Eu aş constata însă şi existenţa unui paragraf care detaliază tipul de aşteptări sub aspectul măsurilor de luat în continuare în planul reformei judiciare, luptei împotriva corupţiei, aşadar tipul de apreciere care ar putea conduce la o apreciere mai favorabilă în raportul de evaluare ce urmează în această vară.

V-aţi referit în mod explicit la coduri – nu a fost o critică a activităţii noastre în elaborarea şi adoptarea acestor coduri, ci o aşteptare, în sensul că ele au fost finalizate ca elaborare de către guvern, rămânând să fie adoptate.

Referindu-ne la cazurile de corupţie la nivel înalt, cum vedeţi următoarea etapă şi dacă Parlamentul va dori să fie ceva mai dur cu cazurile de înaltă corupţie?

Sigur că am o mare ezitare în a mă pronunţa faţă de planul, activitatea şi politicile unor puteri în stat. Există un mesaj în această direcţie în raport. Suntem convinşi că el este auzit şi că, în perimetrul legal pe care l-am făcut la acest început de drum, vor fi tratate cu toată seriozitatea.

În privinţa Consiliului Suprem al Magistraturii se recunoaşte că s-a creat o reformă, dar sunt în continuare necesare îmbunătăţiri.

Ce pot să vă informez este că şi anul trecut şi în noua componenţă a Consiliului Suprem al Magistraturii au loc contacte cu serviciile Comisiei, din partea aceasta mecanismul de cooperare funcţionează cu adevărat. Planurile sunt făcute şi rămâne ca măsurile anunţate să fie concretizate. Este vorba de o accentuare a reformei justiţiei, unde CSM are un rol esenţial. Este o chestiune de procesualitate şi din ce cunosc personal sunt motive de optimism pe această dimensiune.

Excelenţă, vă doresc în continuare foarte mult succes.

Va mulţumesc frumos şi să rămânem optimişti!