1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Răscoala din ghetoul Varşoviei

Petre Iancu /Thomas Rautenberg15 aprilie 2008

„Majoritatea luptătorilor au fost asasinaţi după capturare”, a subliniat ieri în capitala Poloniei, preşedintele Israelului, Peres, la împlinirea a 65 de ani de la izbucnirea răscoalei din ghetoul Varşoviei.

https://p.dw.com/p/DiZp
Marek Edelman, unicul comandant în viaţă al răscoalei din ghetoul Varşoviei.Imagine: AP

Răscoala, devenită cel mai important simbol al rezistenţei evreieşti împotriva politicii de exterminare a naziştilor, a fost în cele din urmă înăbuşită de trupele de elită ale celui de-al treilea Reich. Dar combatanţii din ghetou au reuşit să se scrie o pagină de glorie în analele istoriei luptei împotriva sistemelor totalitare

La scurt timp după invazia din septembrie 1939, naziştii au început să concentreze într-un mic cartier din Varşovia bună parte din populaţia evreiască din Polonia. Într-un spaţiu extrem de restrîns, alcătuit din câteva străzi au fost înghesuiţi ca sardelele 500.000 de oameni, respectiv tot atâţia evrei câţi se mai aflau în Germania înainte de accesul lui Hitler la putere.

În 1942 autorităţile germane au demarat acţiunea de deportare a evreilor, cu mic cu mare, cu femei, copii şi bătrâni, în lagărele de exterminare.

Aproape 300.000 de evrei au fost ucişi doar în camerele de gazare construite în lagărul de la Treblinka. La Varşovia, pe mulţi din c ei ce n-apucaseră să fie deportaţi i-au secerat foametea cruntă şi molimele care au izbucnit în cartierul evreiesc din pricina condiţiilor inumane domnind în ghetou.

Realizînd că şi cei 60.000 de evrei care avuseseră norocul să poată presta o muncă de sclav şi mai trăiau, ca atare, în 1943, sunt condamnaţi să fie rapid exterminaţi, tinerii grupaţi în diverse organizaţii sioniste, de stânga sau de dreapta, şi-au depăşit disensiunile şi au hotărât să lupte.

Cu arme puţine şi improvizate, mai puţin de 750 de combatanţi s-au opus cu succes tancurilor şi blindatelor covârşitoarei maşinării de război naziste. Tinerii evrei i-au rezistat aproape o lună încheiată, ucigând numeroşi poliţişti şi militari, inclusiv din unităţile de elită SS.

Veniţi la 19 aprilie să lichideze ghetoul şi să-i îmbarce pe ultimii supravieţuitori în trenurile de vită destinate lagărelor morţii, soldaţii germani au rămas interzişi, când au constatat că întâmpină rezistenţă.

„Li s-a făcut frică şi s-au ascuns în intrări şi pe lîngă porţi, lăsîndu-ne nouă controlul asupra străzilor, ceea ce ne-a dat multă satisfacţie”, relevă Marek Edelmann, ultimul comandant rămas în viaţă al răsculaţilor din ghetoul Varşoviei.

Respingerea primului atac german a fost urmată de noi valuri ofensive. Trupele SS au revenit cu întăriri iar răsculaţii, lipsiţi de orice ajutor extern, n-au avut nici cea mai măruntă şansă de a rezista pe termen lung. La urma urmei, combatanţii evrei nu dispuneau de nici o armă automată, ci doar de o sută de puşti vechi, de cocteiluri Molotov şi de câteva sute de pistoale în bună parte ruginite.

Revenindu-şi din primul şoc, ocupanţii germani au trecut la sistematica distrugere a tuturor caselor din ghetou. In flăcările incendiilor aprinse de nazişti străzile cartierului s-au topit rând pe rând şi s-au transformat în cenuşă, zidurile locuinţelor îngropând sub ele numeroşi luptători.

La 16 mai 1943, naziştii au cucerit şi aruncat în aer, simbolic, sinagoga din Varşovia. Generalul SS Juergen Stroop a anunţat fericit la Berlin „lichidarea ghetoului”.

Luptele din cartier se soldaseră cu moartea a 7000 de evrei. Toţi supravieţuitorii, care n-au reuşit să fugă prin sistemul de canalizare au fost deportaţi şi asasinaţi în lagăre.

Triumful nazist n-avea să dureze mult. In august 1944 izbucnea răscoala din restul Varşoviei, aceea, din pricina căreia rezistenţa poloneză refuzase să le dea o mână de ajutor luptătorilor evrei din ghetou. In fine, peste puţin timp, aveau să sosească trupele ruseşti, care i-au alungat pe nazişti din Polonia.