Declaraţii controversate ale preşedintelui Voronin după vizita patriarhului Rusiei

Preşedintele comunist Vladimir Voronin a rămas profund marcat de vizita de săptămâna trecută a patriarhului Rusiei Alexii al II-lea la Chişinău, care, între altele, a fost întâmpinat la aeroport cu onoruri asemenea unui şef de stat. Vechile reminiscenţe ideologice ale preşedintelui moldovean au ieşit la iveală la numai câteva ore petrecute alături de oaspetele moscovit. Fiind întrebat de un ziarist dacă-l va invita la Chişinăul şi pe Patriarhul României, PF Părinte Teoctist, Voronin a răspuns că nu are nici un temei să facă acest lucru, deoarece „Mitropolia Basarabiei nu există în Republica Moldova”. Şi asta chiar dacă Mitropolia Basarabiei a fost pusă în legalitate de către Guvernul comunist cu aproape trei ani în urmă, în urma unei Hotărâri a CEDO.

Aseară, în cadrul unei emisiuni televizate, jurnaliştii i-au cerut preşedintelui să-şi explice gestul Vladimir Voronin: „Cu părere de rău, există. Eu foarte bine ştiu că am fost impuşi de CEDO să înregistrăm Mitropolia. Toată lumea ştie că-i înregistrată. Noi am fost impuşi, obligaţi de CEDO să înregistrăm. Încă şi amendă am plătit”. Întrebat dacă-şi aminteşte ce i-a răspuns atunci jurnalistului care s-a interesat dacă va fi invitat la Chişinău şi Patriarhul României, Voronin a răspuns: „Eu l-am întrebat: „Dar cu ce ocazie?” Dar de ce trebuie să existe două mitropolii pe una şi aceeaşi credinţă? Ce, nu ştiţi din ce considerente? Din considerente politice”.

Deşi odată cu preluarea de către Traian Băsescu a funcţiei de preşedinte al României tensiunile dintre Bucureşti şi Chişinău parcă dispăruseră, în cadrul dezbaterilor televizate de aseară, Vladimir Voronin a uitat să fie diplomat: „Noi din start ne-am înţeles cu domnul preşedinte Traian Băsescu să lăsăm toate problemele acestea lingvistice, istorice şi nu mai ştiu care la o parte şi să ne ocupăm cu problemele reintegrării – noi a Republicii Moldova, România cu integrarea în UE şi ne întâlnim două state-membre ale UE în marea comunitate a ţărilor europene. Aşa a fost înţelegerea”.

Întrebat ce crede despre sintagma: „Două state – un singur popor”, frecvent utilizată de oficialităţile române atunci când este vorba de Basarabia, Voronin a spus clar: „Nu, aşa sintagmă pentru noi nu este acceptabilă. Nu se acceptă aşa sintagmă. Noi ne ducem în Europa aşa cum suntem noi, moldovenii, cu statul nostru moldav. Şi acolo ne întâlnim aşa cum sunt românii cu statul român. Şi fără sintagme şi fără chestii de-acestea”.

Referindu-se la declaraţia preşedintelui Băsescu referitoare la urgentarea procedurii de semnare a Tratatului de bază moldo-român, preşedintele moldovean a răspuns: „Tot aşa vrem şi noi. Nu cât mai repede... Era normal ca acest document să fi fost semnat încă acum zece ani, dar, mă rog, s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat... El trebuie să fie un tratat care să corespundă cerinţelor secolului XXI. Aşa tratat noi vrem să avem cu România. Tratate de-acelea vechi – că cineva-i frate mai mare, cineva-i mai mic sau cineva condiţionează ceva – nu merge”.

Cât despre limba în care urmează a fi redactat tratatul, Voronin pledează pentru găsirea unei soluţii reciproc acceptabile: „Fiecare îşi redactează tratatul în limba respectivă. Sunt şi alte posibilităţi de a depăşi acest obstacol. Trebuie să scriem aşa ca să fie normal pentru toţi”.

Deocamdată sunt greu de explicat aceste răbufniri veninoase ale preşedintelui Voronin. Plecăciunile sale în faţa Patriarhului Rusiei sunt, însă, pe cât de sugestive, pe atât de alarmante: „Ne-a venit persoana cea mai mare din conducerea creştinismului ortodox – ne-a venit patriarhul. De aceea, nu numai ca preşedinte, dar şi ca creştin am făcut acest lucru conştient”.

Ciudată declaraţie. Preşedintele moldovean susţine, deci, că era conştient atunci când s-a închinat în faţa unei feţe bisericeşti care în vara anului 2004 l-a decorat pe liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, cu cele mai înalte distincţii ale bisericii ruse – „Sf. Gheorghe Biruitorul” şi „Petru I”.