De ce tace preşedintele pe problema corupţiei?

Ba mai mult, în una din ultimele sale intervenţii publice, în care apăra proiectul noii legi a sănătăţii, retras ulterior, preşedintele a afirmat că sînt ţări în Europa în care corupţia este mai mare decît la noi. Nu a spus care sînt aceste ţări şi nici pe ce se bazează această afirmaţie. A rămas un mare semn de întrebare fără răspuns.

Ne aducem apoi aminte de interviul dinaintea Crăciunului în care Traian Băsescu a criticat sever şi pentru prima oară DNA, interviu în care preşedintele a afirmat nici mai mult nici mai puţin decît că procurori de la DNA, în faza de urmărire penală sau prin rechizitorii neconcludente în faţa instanţelor de judecată, tulbură carierele unor oameni politici. Să se fi gîndit preşedintele la Adrian Năstase, găsit nevinovat de primul complet de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după mulţi ani de procese la instanţele inferioare şi să fi extrapolat, transpartinic, poziţionîndu-se în felul acesta ca martor din oficiu al nevinovăţiei multor politicieni cu dosare penale, unii dintre ei aşteptînd alegerile, alţii termenele de prescripţie? Din nou, un mare semn de întrebare fără un răspuns din partea preşedintelui.

Ca o reiterare a conduitei profesionale pe care a avut-o şi pînă acum, DNA îşi vede în continuare de treabă şi "tulbură" chiar în aceste zile cariere politice, cum este cazul deputaţilor PSD Viorel Hrebenciuc şi Robert Negoiţă, care sînt cercetaţi penal pentru subvenţionarea ilegală a campaniei electorale a lui Mircea Geoană pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Este vorba de un dosar disjuns din dosarul de corupţie şi spălare de bani în care patronul companiei InterAgro Ioan Niculae şi mai mulţi foşti secretari de stat şi directori de companii de stat din domeniul energiei, din mai multe partide, au fost trimişi în instanţă.

Revenind la preşedintele Traian Băsescu, pentru mulţi care l-au creditat pare de nerecunoscut. După ce a cîştigat cel de-al doilea mandat prezidenţial în principal printr-un mesaj apăsat de luptător împotriva corupţiei, după ce a dus un război deschis cu marii corupţi, ştiuţi de toată lumea dar nedovediţi de lege, pare că preşedintele a ridicat brusc piciorul de pe pedală.

Ceva se clatină în cel mai securizat laborator

Sentimentul oricărui om raţional e că ceva se clatină în laboratorul cel mai de sus şi cel mai securizat al puterii politice, adică la Cotroceni. Valul de proteste pe care l-a generat demisia lui Raed Arafat de la Ministerul Sănătăţii l-a luat pe nepregătite pe preşedintele Traian Băsescu. Continuarea acestor manifestaţii şi canalizarea tot mai apăsată în special împotriva preşedintelui exprimă de fapt percepţia manifestanţilor, indusă de-a lungul timpului şi de USL şi de presa ataşată acesteia, că preşedintele este răspunzător de toate măsurile de austeritate impuse românilor în ultimii doi ani. La fel, şi nereuşita luptei împotriva corupţiei, nereuşită pe care eu o consider doar parţială, este pusă tot în seama preşedintelui.

Întrebarea este cum de nu a ştiut preşedintele de valul de proteste prin care oamenii din stradă îi cer de fapt capul? Este posibil ca serviciile de informaţii să fi opturat comunicarea cu şeful statului, deocamdată doar ca pe un avertisment? Dacă ne gîndim cît de mobile sînt aceste servicii şi cît de rapid se pot replia, în vederea întîmpinării unui an electoral, întrebarea este, cred, legitimă.

Cu toate acestea, nu cred că preşedintele nu mai are cărţi de joc şi că la un moment dat s-ar putea declara "învins de sistem", ca fostul preşedinte Emil Constantinescu.

Autor: George Arun
Redactor: Medana Weident