1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Noua strategie militară americană ia China în obiectiv

8 ianuarie 2012

SUA nu mai au bani, şi asta afectează şi armata. Dar, în ciuda măsurilor de economisire viitoare, atenţie sporită va fi acordată regiunii Asia-Pacific. Acolo, marina chineză devine tot mai puternică.

https://p.dw.com/p/13g67
Imagine de la manevre militare comune SUA-Coreea de SudImagine: AP

An de an, bugetul militar al SUA este gigantic. Din cauza imenselor datorii acumulate, se impun însă peste tot economii, inclusiv la Apărare. Anul acesta, bugetul alocat Pentagonului este de 516 miliarde de euro, mai mic decât cel de anul trecut, dar încă substanţial mai mare decât, de exemplu, întregul buget al Germaniei, care este de 306 miliarde de euro. În următorii 10 ani, armata americană va realiza economii în valoare de alte 350 de miliarde de euro.

Vremea intervenţiilor militare de durată a trecut. Declaraţia a fost făcută joia trecută de şeful Casei Albe, Barack Obama, cu ocazia prezentării noilor cifre. În plus, armata americană se va concentra pe viitor mai ales asupra evoluţiilor din spaţiul Asia-Pacific.

Pe fundalul "creşterii importanţei economice a regiunii şi al aspectelor ce ţin de politica de securitate", SUA îşi vor spori acolo prezenţa militară, a declarat la rândul său secretarul american al Apărării, Leon Panetta.

Costisitoarele războaie din Irak şi Afganistan au dus Washingtonul într-o situaţie-limită. Cu toate acestea, planurile de economisire devenite acum publice nu înseamnă neapărat o slăbire a armatei americane. Aceasta este cel puţin opinia lui Oliver Thränert, expert în chestiuni de securitate în cadrul Fundaţiei Ştiinţă şi Politică de la Berlin (SWP).

"SUA vor interveni pe mai departe în favoarea prietenilor şi aliaţilor", a declarat Thränert pentru Deutsche Welle. Totuşi, situaţia s-a modificat dramatic din perspectiva politicii de securitate, de la încetarea războiului rece. "Ţările aflate acum în centrul atenţiei pentru a beneficia de sprijinul Americii se află în spaţiul Asia-Pacific. Iar evoluţiile din Coreea de Nord, după transferul de putere de la Kim Jong-il către Kim Jong-un sunt aproape imposibil de anticipat. Apoi, dincolo de evoluţiile de la Phenian, cea mai mare îngrijorare o provoacă la Washington ascensiunea economică şi militară a Chinei", a subliniat expertul.

Chiar dacă nimeni nu o afirmă pe faţă la Washington, noua strategie militară americană este îndreptată împotriva Republicii Populare. Beijingul şi-a întărit în ultimii ani considerabil mai ales marina. Între timp, China se află în posesia unei flote moderne de submarine şi construieşte portavioane şi bombardiere invizibile pentru sistemele radar. Noile rachete chinezeşti de mare precizie au o rază de acţiune de 1700 de kilometri. Multe dintre aceste rachete sunt staţionate în faţa Taiwanului.

Chiar dacă Republica Taiwan este cel mai strâns aliat al SUA în regiune, China continuă să privească insula ca pe o provincie secesionistă a sa. "La Washington, explică Thränert, creşte îngrijorarea că Republica Populară China va fi în viitor în poziţia de a zădărnici orice tentativă a portavioanelor americane de a pătrunde în Strâmtoarea Taiwanului pentru a veni în apărarea regimului de la Taipei."

Taiwan Rakete
Una din rachetele livrate de americani TaiwanuluiImagine: AP

Taiwanul nu mai este însă singurul focar de criză din Asia de Est. Între China şi Japonia se agravează de câţiva ani un conflict legat de controlul bogatelor zăcămine de petrol şi gaz din Marea Chinei de Est. Apoi, ceva mai la sud, China este în conflict cu mai multe state vecine deodată, miza fiind controlul asupra insulelor Spartley din Marea Chinei de Sud, de mare importanţă strategică, în ciuda întinderii lor reduse.

Şi în jurul arhipelagului menţionat se bănuieşte existenţa unor imense zăcăminte de petrol şi gaz. Pe lângă China, pretenţii asupra arhipelagului nelocuit au mai formulat Taiwan, Vietnam, Filipine, Malaezia şi Sultanatul Brunei. Şi, în afară de Brunei, toate ţările menţionate şi-au instalat deja acolo baze militare proprii.

Masivele eforturi militare ale Chinei, între care se numără, potrivit estimărilor Pentagonului, şi tot mai multe atacuri cibernetice asupra armatei americane, au determinat deja de câţiva ani armata SUA să-şi extindă activităţile în zona Asia-Pacific.

SUA au staţionat 75.000 de militari în regiune. În plus, au furnizat masiv armament partenerilor. Numai la finele anului trecut, Japonia a cumpărat avioane de luptă americane tip F-35, în valoare de şapte miliarde de dolari.

În ultimii ani, Washingtonul a creat o reţea de baze militare fie proprii, fie ale aliaţilor, amplasate în formă de semicerc în faţa coastelor Chinei. Acest inel de foc se întinde din Japonia şi Coreea de Sud, Guam, Taiwan, Filipine şi până în Thailanda.

În caz de conflict cu China, toate aceste capacităţi vor fi activate de Washington, crede profesorul Martin Wagener, şeful grupului de cercetare "Asia" din cadrul Universităţii Trier.

Totuşi, în ciuda existenţei acestui potenţial de conflict, nici SUA şi nici China nu sunt interesate de confruntări militare în Asia de Est. "Încrengătura de relaţii dintre SUA şi China este una fără precedent în istorie", a explicat expertul SWP Thränert, fiindcă "în ciuda rivalităţii militare şi de securitate, ambele state sunt în mare măsură dependente economic una de alta".

Pe de o parte, China dispune de mari rezerve valutare în dolari americani, dar pe de alta este dependentă de vânzarea produselor sale pe piaţa americană.

Oficial, planurile strategice ale Beijingului sau Washingtonului nu sunt comentate de cealaltă parte, aplicându-se următoarea metodă, după cum explică Thränert: "Bunele relaţii sunt subliniate, dar Washingtonul se pregăteşte pentru un eventual conflict. La Beijing se practică acelaşi joc".

Ziarul "Global Times", portavocea guvernului de la Beijing, a scris pe de o parte că ia act cu mare îngrijorare de noua strategie militară americană, recomandând Casei Albe să priceapă că nu poate stopa ascensiunea Chinei şi de aceea ar trebui în interes propriu să întreţină relaţii prieteneşti cu Republica Populară.

Pe de alta, acelaşi ziar e de părere că China trebuie să "evite un nou război rece", mizând totul pe puterea sa economică, deoarece "cu cât ambele părţi se concentrează mai mult asupra competiţiei economice, cu atât balanţa se va înclina mai mult în favoarea Chinei."

Autor: Thomas Latschan / Ioachim Alexandru
Redactor: Ovidiu Suciu