De ce pierde rasismul teren în Germania?
18 decembrie 2011
Aceasta, deşi numărul străinilor care trăiesc în Republica Federală a crescut de la 7 la aproximativ 10 procente în aceeaşi perioadă de timp.
Rasismul, determinat de situaţia economică
Universitatea Bielefeld a lansat în 2002 un studiu de anvergură pe aceeaşi temă. În perioada 2002 - 2011, numărul celor care consideră că în Germania trăiesc prea mulţi străini s-a redus de la 55 la 44 procente. "Xenofobia e în scădere" - constată Andreas Zick, unul din autoriii studiului, adăugând "dacă urmărim evoluţia din ultimii zece ani, observăm şi că, din când în când, creşte."
Politologul koelnez Christoph Butterwegge, atrage şi el atenţia asupra instabilităţii fenomenului. Opiniile germanilor oscilează în funcţie de conjunctura actuală. "Când economia e în creştere, când domneşte bunăstarea, tendinţa de a căuta ţapi ispăşitori e mai mică", explică Butterwegge. În schimb, în perioade de criză, xenofobia ia amploare.
Acest lucru poate fi dovedit şi empiric. Decisivă este percepţia individuală asupra crizei. "Dacă oamenii, indiferent de categoria lor socială, se simt ameninţaţi de criză, sporesc şi prejudecăţile", constată socialogul Andreas Zick.
Un alt factor, care influenţează fenomenul xenofobiei, îl reprezintă dezbaterile publice. Aşa de pildă, discuţiile pe tema înăspririi dreptului la azil, de la începutul anilor '90, au dus la o creştere a xenofobiei în Germania. Şi violenţele cu motivaţie rasistă au luat amploare.
Paradoxul Sarrazin
Anul trecut, social-democratul Thilo Sarrazin a declanşat o dezbatere amplă prin criticile sale dure la adresa musulmanilor, formulate în volumul "Germania se autodesfiinţează". Totuşi, discursul său islamofob nu a generat o creştere a xenofobiei în Germania. Dimpotrivă.
În general, arată Andreas Zick, se observă o tot mai mare deschidere a germanilor faţă de alte culturi. Mai ales la oraş, pentru că acolo convieţuirea germnailor şi a străinilor este o realitate de zi cu zi.
Pentru sociologul Ulrich Wagner, aceasta este o chestiune centrală. Prejudecăţile nu pot fi depăşite decât prin cunoaştere reciprocă, prin contact. Cel care are contacte personale cu străini, nu se lasă aşa de lesne influenţat de unul din factorii amintiţi îniante.
Wagner avertizează însă faţă de convingerea că aceste explicaţii ar fi valabile pentru toate segmentele societăţii. Să nu uităm că, potrivit studiului Universităţii Bielefeld, cei care consideră că în Germania trăiesc prea mulţi străini, se ridică la aproape 50 la sută.
Autori: Dennis Stute, Medana Weident
Redactor: Robert Schwartz