Cine blochează reforma electorală

Proiectul de lege referitor la comasarea alegerilor de anul viitor conține tacit păstarea sistemului electoral actual. PDL renunță la sistemul de vot majoritar - sau la “uninominalul pur”, cum este numit în mod impropriu - renunță, de asemenea, la votul prin corespondență acordat preferențial diasporei, după cum renunță la reducerea numărului de parlamentari.

Dar cu toate că schimbarea aceasta pare dramatică, nu s-a întâmplat nimic nou pe scena politică românească. PDL revine, pur și simplu, la o atitudine realistă. Partidul guvernamental a pretins ani de zile că poate întreprinde o reformă fără să aibă mijloacele necesare. Dacă PDL ar fi câștigat alegerile în 2008 ar fi putut iniția măcar o parte din reformele anunțate. Dar PDL a guvernat în 2009 împreună cu PSD, iar din 2010 în coaliție cu UDMR și cu un partid creat în laborator. În aceste împrejurări lipsite de glorie, un minim realism sau o bună creștere politică ar fi pretins democrat-liberalilor să caute o formulă de consens.

Dar întrebarea principală este dacă reforma electorală era cu adevărat necesară. Cu siguranță că da. Legea adoptată în 2008, propune un sistem complicat și ilogic în care majoritarismul și proporționalitatea se amestecă. Prin aplicarea sa au apărut situații nedrepte, care au fost, în parte, sancționate și de Curtea Constituțională. Ceea ce partidele nu prea îndrăznesc să recunoască este că vechea lege electorală era mult mai bună. Chiar dacă principiul votului pe listă blocată nu mai corespundea spiritului public, sistemul era logic și în conformitate cu o lungă tradiție democratică.

Este așadar nu doar necesar, dar și urgent să fie dată o nouă regulă electorală, una simplă și clară, care să fie lăsată să funcționeze o vreme mai îndelungată. Niciodată în istoria democrației românești nu a existat atâta confuzie și lipsă de rigoare, nici măcar la începuturile ei în secolului al XIX-lea ironizat cu atâta cruzime de Caragiale.

PDL ar putea pretinde că vinovați sunt opozanții și aliații politici, dar în realitate din 2009 și până acum toate partidele au admis că e nevoie de o schimbare. Și PSD și PNL și UDMR s-au arătat, în cele din urmă, dispuse să discute o reformă electorală menită să întrunească o largă majoritate. Anul trecut înainte de alianța cu liberalii, PSD se pronunța în favoarea unui sistem electoral mixt după model german. Liberalii, în schimb, aflați în plină creștere de popularitate, adoptau în forurile de conducere sistemul majoritar cu un singur tur de scrutin, ca revanșă pesemne la tentativa președintelui Traian Băsescu din 2008. Președintele căutase atunci să scoată complet PNL de pe scena politică prin adoptarea sistemului majoritar, dar se lovise de rezistența PNL și UDMR. După constituirea USL, atât social-democrații cât și liberalii ar putea susține sistemul majoritar, dar ar putea la fel de bine să accepte un sistem proporțional care convine în plus și Uniunii Democrate a Maghiarilor. S-ar putea găsi cu ușurință un consens în jurul proporționalității mai ales că astăzi și PDL pare să jure pe sistemul proporțional.

Așadar, în ciuda aparențelor, singurul partid care refuză astăzi dialogul pe tema sistemului electoral este PDL.

Autor: Horațiu Pepine
Redactor: Medana Weident