1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germanizarea Europei

28 noiembrie 2011

Spre a face faţă provocărilor crizei e nevoie între altele de o considerabilă extindere a vocabularului nostru.

https://p.dw.com/p/13IJR
Imagine: dapd

Aşa se explică de pildă un titlu din ediţia de luni a ziarului Die Welt, care se întreabă dacă, în loc de euro-bonduri, vom avea parte, pe viitor, de „bonduri de elită”.

E vorba, fireşte, după cum explică ziarul, de un plan nou de aplanare a crizei, care include lansarea de obligaţiuni comune ale statelor foarte bine cotate de către agenţiile de rating. Cu banii obţinuţi din vânzarea acestor bonduri ar urma să fie finanţate şi statele aflate în buza prăpastiei, precum Spania şi Italia.

Acelaşi ziar publică un editorial formulat în termeni şahişti. Sub titlul „Europa se germanizează”, cotidianul ne anunţă că „finalul de joc pe marginea monedei euro a debutat”, iar cei ce doresc s-o salveze ar face bine să ştie că „nu mai au în tolbă decât o singură săgeată, care trebuie să culce vânatul la pământ. Altminteri au pierdut partida”.

Dar de ce oare este nevoie ca Europa să se germanizeze? Pentru că, mai scrie ziarul, „moneda comună nu va putea rezista decât dacă se vor exercita mai mult control, mai multă disciplină şi pedepse net mai dure”. Prin intermediul lor, „cancelara va încerca să liniştească pieţele şi să edifice o Europă nouă, mai stabilă”.

Ziarul ne spune însă şi ce riscuri implică demersurile executivului german, dacă se vor introduce aşa-numitele bonduri de elită (eliberate de cele şase ţări ce se mai bucură de bonitatea maximă): s-ar fragmenta nu doar zona euro, ci întreaga Uniune Europeană. Pe din afară ar urmă să rămână chiar Belgia, ţară fondatoare a UE. Exclusă ar fi şi Polonia. În ciuda acestor riscuri, e posibil însă, potrivit editorialistului din Berlin, ca Merkel să nu mai aibă de ales, de vreme ce săptămâna trecută criza s-a adâncit perceptibil.

Şi ce vrea de fapt şefa guvernului de la Berlin, dincolo de jocurile tactice de pe eşichierul politic european? Die Welt ne furnizează un răspuns şi la această întrebare. Cancelara „vrea o modificare a arhitecturii UE, pe care, în răstimp de şase luni, s-o aprobe toţi cei 27 de membri a Comunităţii”. Or, dată fiind conformaţia politică a Bătrânului Continent, acest obiectiv al şefei executivului german pare prea ambiţios, mai opinează cotidianul german.

Ziarele se mai ocupă azi, pe larg de raidul alianţei NATO soldat cu moartea a 24 de militari pakistanezi, în urma căruia Islamabadul şi-a a anunţat intenţia de a-şi reconsidera alianţa cu pactul defensiv nord-atlantic.

Din Süddeutsche Zeitung aflăm că, în urma acestui contencios şi a vehementelor proteste pe care le-a iscat bombardamentul în Pakistan, relaţiile dintre Islamabad şi Washington au atins nivelul lor cel mai scăzut. Acelaşi ziar trimite la mai vechile acuze americane, formulate la adresa unor oficialităţi pakistaneze care îi tolerează pe talibani în zona de frontieră cu Afganistanul. Alţi observatori sunt mai tranşanţi şi deplâng deschis cooperarea dintre autorităţile pakistaneze şi talibani.

Cotidianul din München trimite şi la campania electorală americană, respectiv la revendicările tot mai frecvente adresate Casei Albe şi Departamentului de Stat de a pune capăt oricărei colaborări cu Pakistanul.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Cristian Ştefănescu