1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Buturuga mică răstoarnă carul mare

13 octombrie 2011

Cutezanţa slovacilor de a respinge fondul de salvare, insolenţa iraniană de a pune la cale un atentat anti-saudit pe teritoriul american, atentatele incendiare din Berlin reţin între altele, atenţia presei.

https://p.dw.com/p/12rOY
Imagine: DW/Yuhan Zhu

Ce-şi închipuie Slovacia? – se întreabă nu fără ironie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, înşirînd isprăvile micuţei ţări, începînd cu decizia de a se despărţi de Cehia, în pofida avertismentelor Europei şi sfîrşind cu respingerea de către Parlamentul de la Bratislava a fondului de salvare pe care alte state, mult mai mari şi, chipurile, mai importante, l-au acceptat. Răspunsul la întrebare se află la finele articolului de fond publicat pe prima pagină a cotidianului citat: Ţări precum Slovacia îşi pot fireşte pune întrebarea de ce s-au eliberat de sub tutela Moscovei, apoi de sub cea a Pragăi, pentru ca alţii să le dicteze acum ce au voie şi ce nu au voie să facă?

Ce trebuie în schimb preşedintele Obama să facă stă scris tot pe prima pagină a ziarului DIE WELT, tot astăzi. El trebuie să riposteze la planurile de atentat, puse la cale de regimul de la Teheran, împotriva Arabiei Saudite dar pe teritoriul Statelor Unite. Dar înainte de a trece la treabă, Casa Albă ar trebui să se întrebe cît de fiabile sunt informaţiile deţinute de serviciile americane de informaţii. Oricum, ministrul justiţiei Eric Holder nu se îndoieşte de veracitatea acestora şi a depus plîngere.

Cert este că recentele dezvăluiri ar trebui să determine comunitatea internaţională să facă ceea ce demult trebuia făcut şi anume, să curme cu fermitate coşmarul unei bombe nucleare iraniene. Americanii mai urmăresc însă – scrie din nou FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG să pună sub presiune Rusia şi China, spre a le împiedica să mai ofere ajutor regimului terorist al mullahilor.

Dacă descoperirea planurilor de atentat ar fi avut loc în timpul administraţiei Bush reacţia Washingtonului ar fi fost cît se poate de previzibilă: un atac militar împotriva laboratoarelor nucleare iraniene scrie MÜNCHNER MERKUR şi continuă: suntem însă în anul 2011 iar America lui Obama nu mai este superputerea omniprezentă de odinioară. Ceea ce nu înseamnă că mullahii nu au de ce să se teamă.

Ce ar avea de cîştigat Iranul de pe urma asasinării unui diplomat saudit, de către un ucigaş mexican aparţinînd cartelului drogurilor dar aflat în simbria Teheranului se întreabă NEUE WESTFALISCHE şi răspunde: nimic.

Dimpotrivă Teheranul le-ar oferi astfel duşmanilor săi de moarte, America şi Arabia Saudită, prilejul optim de a interveni militar.

Atentatele incendiare puse la cale asupra trenurilor berlineze au dimensiuni teroriste, chiar dacă autorii nu au întru totul statutul de membri ai unei organizaţii teroriste propriu zise consideră BADISCHEN NEUESTEN NACHRICHTEN.

Numai că cei care pun la cale acţiuni care periclitează viaţa pasagerilor, securitatea transporturilor în comun luînd în calcul chiar o catastrofă nu pot fi consideraţi nişte simpli ştrengari puşi pe rele – precizează SCHWERINER VOLKSZEITUNG menţionînd că tocmai în Berlin, violenţa comisă de extremiştii de stînga nu a fost suficient combătută. Prin urmare în fiecare noapte sunt incendiate noi autoturisme, iar atacurile piromane împotriva trenurilor se repetă – ceea ce atestă o evoluţie îngrijorătoare a situaţiei.

Un motiv suficient pentru ca analiştii politici să se întrebe dacă nu cumva Germania se află confruntată cu un nou val al terorismului de extremă stîngă după tiparul temutei Fracţiuni Armata Roşie, care a făcut ravagii în anii 60 şi 70 ai secolului trecut. Numai că activiştii de azi remarcă REUTLINGER GENERAL ANZEIGER sunt interconectaţi digital iar aşa zisele ţinte moi ale acţiunilor lor violente afectează cetăţeanul de rînd şi nu pe reprezentanţii de vîrf ai sistemului, cum s-a întîmplat în urmă cu patru-cinci decenii .

În urmă cu cinci ani răpirea de către militanţii palestinieni a soldatului israelian Gilad Schallit a iscat un val de indignare. Acum, în schimbul eliberării din închisorile israeliene a peste 1000 de palestinieni, Schalit a fost pus în libertate.

Operaţiunea trece drept un succes politic al premierului Netanjahu, crede FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, o abilă mutare pe tabla sde şah – notează EL MUNDO în timp ce LUXEMBURGER WORT consideră că totuşi preţul eliberării militarului israelian din mîinile răpitorilor săi ar fi prea mare. Fiindcă dacă realmente Netanjahu este interesat de încheierea unei păci durabile, nu există altă cale decît cea a negocierilor cu reprezentanţii oficiali ai palestinienilor. Iar singurul disponibil este Abbas şi nu Hamas.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Alina Kühnel