1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Răzbunarea angajatului nemulţumit

12 octombrie 2011

Deseori, vechii angajaţi sunt cei care provoacă angajatorilor daune de milioane de euro. O fac din frustrare şi, în cele mai multe cazuri, pentru bani. Specialiştii recomandă înfiinţarea unor reţele de "informatori".

https://p.dw.com/p/12qcG
Imagine: DW

Eliberează facturi fictive, fură marfă, sustrag şi vând informaţii sau camuflează pierderi - în cele mai multe cazuri, angajaţii cu o vechime de peste zece ani într-o firmă sunt cei care provoacă pagube angajatorului. Deseori, aceştia ocupă funcţii de conducere - susţine Frank Hülsberg, inspector economic:

"În primul rând, după nişte ani de vechime, ei cunosc atât procesele de funcţionare a firmei cât şi lacunele din sistemul de control intern. În al doilea rând, este vorba despre dorinţa multora de a se răzbuna. Consideră că s-au sacrificat pentru angajatorul lor şi că dreptatea pe care şi-o fac singuri este un act justificat."

Conform studiului, majoritatea firmelor germane subestimează pericolul pe care îl reprezintă acest tip de sabotaj. Chiar dacă, în ultimii ani, companiile au investit masiv în sisteme de control, deseori lipseşte verificarea suplimentară a acestor sisteme - afirmă Frank Hülsberg. În trei din patru cazuri, angajaţii profită de lipsa unui control intern riguros, adaugă el.

 "Acesta ar fi un aspect. Pe de altă parte, în peste un sfert din cazuri au existat avertismente din partea altor angajaţi care cunoşteau ori au intuit neregulile şi care au dorit să-i împiedice pe făptaşi sau să diminueze pierderile. Acesta este un instrument rar folosit în Germania. Poate şi firmele de aici ar trebui să se gândească dacă nu cumva ar merita să-şi formeze o reţea de angajaţi loiali care să informeze conducerea, fără a crea însă o instituţie poliţienească."

Avertismentele angajaţilor oneşti au fost luate în serios în doar 6% din cazurile de fraudă sau sabotaj economic. Studiul arată că pagubele înregistrate sunt, în medie, de circa un milion de euro/caz. Chiar dacă în cursul anului 2010 numărul cazurilor depistate nu a crescut în raport cu anii trecuţi, valoarea totală a prejudiciilor create a sporit cu aproape 36% la 4,6 miliarde de euro - informează Oficiul federal de criminalistică (BKA).

Autori: Monika Lohmüller, Claudia Ştefan
Redactor: Medana Weident