Laudă necuminţeniei

În loc de necrologuri în memoria defunctului Steve Jobs, cele mai multe îi închină stihuri şi imnuri net mai admirative decât poetului suedez proaspăt laureat al premiului Nobel pentru literatură. 

Gazetele îl laudă în tonuri de-a dreptul îngereşti, îi vestesc nemurirea şi îi preţuiesc, care mai de care, calităţile supranaturale, de semizeu al erei digitale, de pionier, de arbitru al unui stil nec plus ultra şi aşa mai departe.

Câteva ziare serioase precum The Times, din Londra, îi scot în evidenţă importanţa reală, deloc neglijabilă. Cu privire la concernul Apple, creat şi purtat spre culmile succesului de către Steve Jobs, conservatorul cotidian britanic notează că această firmă constituie „dovada faptului că întreprinderile occidentale sunt în măsură să reziste concurenţei asiatice”.

„Îl plâng milioane de oameni, dar nu pentru că-şi iubesc mobilul, ci pentru că acest om le-a remis cheia viitorului lor digital, modelat cu touchscreen”, constată şi La Stampa din Torino.

Ce se va alege din opera sa? Süddeutsche Zeitung crede că Jobs „a încarnat visul american. A devenit de mult „legendară maniera în care acest om a pornit de jos spre a escalada culmile gloriei şi a crea, din nimic, un imperiu”.  Uneori, „aceste imperii le supravieţuiesc  celor care le-au creat, dar numai dacă nu dispare carisma, creativitatea şi  curajul întemeietorilor lor”.

L'Est Republicain reţine că fostul hippie ajuns miliardar a schimbat viaţa multor milioane de oameni graţie, iniţial, utopiilor sale şi geniului său în materie de marketing. Că a reuşit să revoluţioneze lumea informaticii se datorează faptului că a democratizat-o, susţine acelaşi ziar.

La polul opus al presei franceze, un ziar de stânga, precum Liberation afirmă contrariul. Ziarul regretă ceea ce afirmă a fi „cea mai frumoasă legendă, inventată chiar de Jobs”, potrivit căreia firma sa ar fi fost una „progresistă, când de fapt practica dumpingul social, profitând de pe urma muncii sclavilor chinezi”. 

În timp ce unii comentatori îl consideră de neînlocuit, alţii recuză osanalele în cinstea sa.  Saechsiche Zeitung recunoaşte că Steve Jobs a fost în toate domeniile în care a activat genial, nici mai mult nici mai puţin. Dar nu poate fi jelit ca şi cum ar fi fost Isus Cristos, Martin Luther King şi Mahatma Gandhi într-o singură persoană.

Alţi editorialişti, bunăoară de la un ziar din Trier,  nu arată prea multă înţelegere faţă de astfel de abordări uscate. „Moartea unui om răpus de o îndelungată boală nu e  ocazia potrivită pentru reglări de conturi”.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder