Încredere lipsă

Cei germani abordează cea din urmă temă din perspectiva dezbaterilor bugetare derulate marţi în Bundestag. Die Welt deplânge faptul că nici măcar Germania nu mai poate fără contractarea de noi şi noi datorii, în ciuda viguroasei creşteri economice din prima jumătate a acestui an.

Maerkische Allgemeine elogiază prestaţia economică a guvernului federal. Dar ziarul din Potsdam nu-şi poate reprima îngrijorarea iscată de riscurile tot mai ample ale crizei euro, care fac tot mai probabilă necesitatea ca Germania să-şi asume la un moment dat nu doar nişte garanţii enorme, ci chiar plata unor sume pe măsură.

Or, toate acestea vor însemna şi poveri din ce în ce mai grele pentru cetăţenii Germaniei federale, constată SZ, în timp ce, tot la stânga spectrului politic, Frankfurter Rundschau cere sferei politice să-şi impună autoritatea în faţa pieţelor. 

Alţi analişti se opresc asupra deciziei Elveţiei de a-şi cupla francul de moneda europeană. Mitteldeutsche Zeitung evidenţiază cauzele acestei hotărâri. Ziarul o pune pe seama sporirii fără precedent a presiunilor exercitate de criză asupra unei economii elveţiene suferind din greu din pricina francului prea puternic şi, ca atare, a grevării masive a exporturilor din confederaţie.

Le Monde lărgeşte aria analizei şi constată că întreaga lume este afectată. Răul datoriilor debordante nu e o specialitate a zonei euro, scrie textual cotidianul parizian, în care mai citim: „Japoniei, Statelor Unite nu le merge mult mai bine decât nouă. În plus, democraţiile noastre sunt supuse unor constrângeri care fac şi mai dificilă adoptarea unor hotărâri. Aici ne aflăm în faţa provocării permanente rezultate din necesitatea încheierii unui acord al celor 17 ţări din zona euro”. 

În consecinţă, ziarul le recomandă politicienilor europeni să se arate mai uniţi şi totodată mai hotărâţi, pentru a-şi îndeplini în acest fel îndatorirea de a restabili încrederea pierdută. Or, pe moment, de această încredere nu se bucură nici cancelarul Merkel, după cum observă Die Presse din Austria, nici moneda euro, ci „dolarul australian în Asia, cel canadian în lumea nouă, iar în Europa francul elveţian”, după cum semnalează ziarul cehesc Lidove Noviny.

În răstimp, Turcia premierului islamist Erdogan e pe cale să-şi irosească ultimul dram de credibilitate ca ţară integrabilă în structurile occidentale. Totuşi, presa de stânga şi politic corectă, gata de regulă să condamne fără drept de apel orice impuls conservator, găseşte circumstanţe atenuante extremismului afişat de Erdogan în raporturile faţă de fostul său aliat israelian.

Criza în raporturile cu statul evreu şi radicalizarea premierului turc ar fi „un demers de uz politic intern”, crede Süddeutsche Zeitung, care-i recomandă însă lui Erdogan s-o lase ceva mai moale cu „încărcarea emotivă şi ideologică a relaţiilor externe ale Turciei”, dacă vrea ca Ankara să rămână o putere regională. Deşi admite că atacurile lui Erdogan îi întăresc pe antisemiţii din ţara sa, ziarul de stânga refuză să creadă că la originea urii premierului turc faţă de evrei ar fi islamismul său.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu