Grupurile de interese încetinesc reformele în Grecia

Grecia se afundă în recesiune - iar regresul economic nu îi mai oferă ministrului de Finanţe Evanghelos Venizelos spaţiu de manevră în demersul său de a creşte austeritatea şi a reduce cheltuielile publice.

Creditorii Greciei pot înţelege că încasările fiscale nu pot creşte în vreme de contracţie economică - dar nu pot accepta tergiversarea privatizării marilor consumatori de fonduri din bugetul de stat.

Între timp, în Germania se acutizează disputa din interiorul coaliţiei de guvernământ cu privire la metodele de salvare a Greciei. Liberalii refuză să mai susţină finanţarea datoriilor Atenei şi presează pentru o ieşire a statului elen din zona euro - o opţiune exclusă, însă, de creştin-democraţii care se tem de un efect de domino în spaţiul monetar comunitar.

Conservatorii cancelarei Angela Merkel beneficiază de susţinerea opoziţiei de centru-stânga, atât social-democraţii cât şi ecologiştii sprijinind aşa-numita "paraşută de salvare" a Greciei. Subiectul va face parte, la Berlin, din agenda primelor zile de sesiune parlamentară, care începe în această săptămână.

Şantaj la Guvern

Ilias Katsoulis, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Atena, explică întârzierile Greciei prin legăturile prea strânse ale partidelor mari cu sindicatele şi asociaţiile profesionale, în special cu cele din sectorul public. Măsurile de austeritate lovesc în privilegiile diverselor grupuri de interese - motiv pentru care acestea din urmă fac tot ce pot pentru a împotmoli întregul mecanism de aplicare a reformelor adoptate în Parlament.

Este, explică observatorii, şi unul dintre motivele pentru care şeful Executivului, Giorgos Papandreou, are nevoie de gardă de corp şi când se întâlneşte cu proprii colegi de partid. Tensiunile din interiorul majorităţii social-democrate afectează şi încrederea, oricum şubredă, pe care majoritatea populaţiei o manifestă pentru restructurarea sistemului public.

Un alt obstacol venit din partea sindicatelor ţine de încercarea autorităţilor de a atrage investitori în zonele de graniţă ale ţării, acolo unde aceştia ar beneficia de forţă de muncă disponibilă în schimbul unor salarii mult sub media naţională.

În apariţiile publice, reprezentanţii principalului sindicat grec, GSEE, vorbesc despre o nouă formă de colonialism - dat fiind că, au aflat ei, această formulă de stimulare a investiţiilor a fost sugerată de către troika formată din emisarii Uniunii Europene, cei ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Centrale Europene.

Autor: Jannis Papadimitriou / icş
Redactor: Ovidiu Suciu