Doctrina “suveranităţii efective”

Fostul comisar european a prezentat un punct de vedere menit să prevină o combativitate exagerată. Preşedintele Traian Băsescu dăduse tonul unei campanii diplomatice care părea să nu admită nici o concesie, ignorând realitatea de pe teren. Ideea că România ar trebui să fie admisă în spaţiul Schengen cu orice preţ păruse, la un moment dat, cuvântul de ordine al diplomaţiei române.

Nu au lipsit nici accentele contestabile, cum a fost ameninţarea discretă că România s-ar putea opune admiterii necondiţionate a Croaţiei în UE sau că ar putea vota împotriva unei modificări privind reprezentarea în Parlamentul European. Diplomaţia românească a părut să se angajeze pe calea confruntării cu UE, aşa cum dăduse de înţeles preşedintele Traian Băsescu, într-o declaraţie necontrolată.

Este posbil ca tactica preşedintelui să facă parte din ceea ce purtătorul său de cuvânt a numit recent „doctrina Băsescu”, care ar consta printre altele în cultivarea „unui tip de suveranitate efectivă, atât în plan intern, cât şi în relaţiile externe”.

Dar, cel puţin în privinţa Schengen, doctrina Băsescu s-a dovedit greşită. Declanşând o dură ofensivă diplomatică în numele drepturilor naţionale, România a ignorat nu doar propriile vulnerabilităţi (cum ar fi de pildă contrabanda neîngrădită de la frontierele sale sau marile probleme sociale nerezolvate), dar a ignorat şi situaţia europeană şi dificultăţile proprii spaţiului Schengen.

Fostul comisar european, Leonard Orban, a fost, în schimb, mult mai lucid şi mai moderat. El a atras mereu atenţia că România minimalizează gravitatea situaţiei, iar miercuri a spus în faţa adunării ambasadorilor români că: "o aderare graduală este maximumul pe care România îl va putea obţine".

E de semnalat că actualul consilier prezidenţial Leonard Orban a adoptat, totodată, un punct de vedere european, poate unul menit să modereze puţin „doctrina suveranităţii efective”:

"Consolidarea guvernanţei Schengen după părerea mea este în interesul nostru fundamental. (...) Este în interesul nostru ca spaţiul Schengen să aibă mai puţine probleme decât are în momentul de faţă, pentru că o parte din rezistenţa care se manifestă în multe state membre se datorează şi problemelor majore cu care se confruntă spaţiul Schengen", a spus Leonard Orban.

Este pentru prima dată când cineva vorbeşte la Bucureşti nu doar din perspectivă naţională, ci şi din aceea a interesului comunitar. E adevărat că ar putea să fie doar un discurs de tip consolator, dar, aşa cum am văzut cu câteva luni în urmă, este o soluţie mai bună decât „doctrina suveranităţii efective”, care riscă să ducă direct la o logică confruntaţională.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu