Prohoduri pentru euro

Vorbind la Forumul Inovaţiilor de la Washington, Alan Greenspan, fostul trezorier şef al Statelor Unite, a pus în balanţă cultura echilibrului bugetar a unor naţiuni precum Germania şi Finlanda, cu modul de viaţă orientat spre un consum peste posibilităţi al ţărilor din partea de sud a Europei, cum ar fi Grecia.

Atmosfera, a comentat Greenspan, citat de EU Observer, este a liniştii dinaintea furtunii. Opiniile fostului demnitar american au fost lansate în ziua în care una din ţările sud-europene, Spania, a făcut un pas spre rigoarea financiară a nordului: executivul de la Madrid a obţinut susţinerea opoziţiei pentru a amenda constituţia regatului cu o limită superioară a îndatorării publice.

Finlanda sparge solidaritatea

Un alt avertisment a venit din partea agenţiei de rating Moody's: actuala dispută privind garanţiile solicitate de Finlanda din partea Greciei poate arunca în aer întregul pachet de asistenţă europeană.

Guvernul de la Helsinki, aflat la putere cu sprijinul unui partid euro-sceptic, vrea o asigurare materială pentru fondurile pe care le alocă salvării Greciei. Cele două state se înţeleseseră ca Atena să depună, la Helsinki, bani gheaţă proveniţi din alte credite de asistenţă, de exemplu din Germania.

Finlanda ar plasa, astfel, riscul în contabilitatea altor state europene. În replică, reprezentanţii cancelariei federale de la Berlin au contestat asemenea aranjamente financiare bilaterale - şi părerea germană este dublată de nedumeriri ale Comisiei Europene.

Certurile europenilor ameninţă ratele Greciei

Finlanda speculează, de fapt, anumite detalii din înţelegerile liderilor europeni, care au convenit ca anumite riscuri sporite să fie reasigurate din fondurile comunitare de intervenţie. În vreme ce Austria şi Slovacia intenţionează să pretindă, la rândul lor, garanţii speciale, Olanda, una din cele mai riguroase state din zona euro, crede că Finlanda a mers puţin prea departe cu pretenţiile.

Ministrul de Finanţe de la Haga, Jan Kees de Jager, a cerut ca înţelegerea bilaterală să fie supusă ratificării celorlalte 15 naţiuni din zona euro. Comisarul european Olli Rehn, responsabil pentru afacerile monetare, a cerut ca dezbaterea propusă de Olanda să nu se prelungească dincolo de limitele acestei luni, dat fiind că Grecia are nevoie de următoarea rată - în valoare de opt miliarde de euro - la mijlocul lui septembrie.

Plata depinde, însă, de rezultatele controlului pe care îl efectuază, în prezent, la Atena, contabilii Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional. Aceştia verifică veridicitatea cifrelor raportate de responsabilii greci cu privire la creşterea economică, încasările bugetare şi îndatoririle publice.

Autori: Bernd Riegert / Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu