Antanta germano-rusă

Interesul cu care europenii privesc acum spre Hannovra unde premierul Angela Merkel, preşedintele Dmitri Medvedev, preucm şi miniştri de resort de la Berlin şi Moscova stau de vorbă este mai intens decît în ediţiile precedente ale evenimentului, pe bună dreptate şi cel puţin din nouă motive.

Cel mai recent şi mai spectaculos este scandalul iscat de penibila hotărîre, retractată ulterior sub presiunea protestelor publice, de a-i acorda premiul Quadriga, pentru merite deosebite pe tărîmul înţelegerii, al promovării valorilor libertăţii şi democraţiei, nimănui altuia decît ex-preşedintelui Vladimir Putin, actualul premier al Rusiei.

În mod obişnuit, asociaţia Atelier Germania, cea care acordă distincţia care reproduce întocmai la scară redusă grupul statuar de pe Poarta Brandenburg din Berlin, comunică abia în septembrie numele laureatului.

Faptul că de astă dată a făcut-o cu puţină vreme înaintea începerii dialogului guvernamental germano-rus, dă naştere la diverse interpretări, între care şi cea a unei captatio benevolentiae.

Dar cum uneori mai binele poate fi duşmanul binelui, cum aşa zisele performanţe politice ale lui Putin şi valorile pe care le simbolizează Qadriga sunt din capul locului incompatibile, scandalul a fost pe măsură şi a umbrit fie şi uşor, întîlnirea de la Hannovra.

Moscova a afişat o suverană indiferenţă faţă de penibilul episod fără a spulbera întru totul, în pofida declaraţiilor univoce, o anumită suspiciune instalată în prealabil. Este poate şi motivul pentru care ambele părţi au ţinut încă odată să menţioneze că scandalul Putin şi Qadriga nu are nici o incidenţă asupra convorbirilor.

Pe de altă parte, asupra lor planează şi tensiunile de moment şi de durată ale situaţiei economice şi politice internaţionale care au impus un evantai de teme nu tocmai uşor digerabile: drepturile omului, situaţia politică internă din Rusia, criza monetară europeană.

Economia - la mare cinste

Totuşi, relaţiile economice dintre cele două ţări sunt înfloritoare, volumul schimburilor comerciale a atins cifre record, chiar dacă Rusia a renunţat în urma epidemiei de EHEC să mai importe legume din Germania şi parţial şi carne, chiar dacă, spre nemulţumirea cercurilor germane de afaceri, Moscova a impus şi alte restricţii, sau a mărit taxele la produsele de import.

Iată şi cîteva cifre: 6000 de întreprinzători germani sunt activi în Rusia, exporturile germane au sporit cu 42% atingînd cifra de 7,4 miliarde Euro iar cele ruseşti au ajuns la 9,5 miliarde. Concernul Volkswagen a exportat în Rusia în prima jumătate a acestui an 45.000 de autoturisme şi va spori cu pînă la 110.000 numărul celora fabricate în Rusia.

Kremlinul a comunicat că decizia Berlinului de a renunţa la energia nucleară pînă în 2022 oferă noi posibilităţi de cooperare în domeniul energetic. De altfel un prim pas a şi fost făcut prin decizia concernului german RWE şi a gigantului rus Gazprom de a pune bazele unei cooperări. De notat că Germania este deja la ora actuală cel mai mare consumator de gaz de provenienţă rusă.

Drepturile omului - mai în surdină

Performanţele economice ale cooperării germano-ruse nu au putut eclipsa întru totul problematica dificilă pentur Moscova a drepturilor omului şi statului de drept. Discursul preşedintelui Medvedev nu a putut enumera progrese notabile iar Angela Merkel, care ori de cîte ori călătoreşte în Rusia nu scapă ocazia de a sta de vorbă şi cu reprezentanţii societăţii civile, cunoaşte prea bine deficitele. Totuşi, cum între cencelarul german şi preşedintele rus „chimia funcţionează bine”, abordarea acestor delicate teme a fost relativ calmă.

Deja în avanpremieră, ministrul german de externe Guido Westerwelle a opinat, preventiv, că Berlinul şi Moscova împărtăşesc puncte de vedere diferite mai ales în ceea ce priveşte statul de drept, dar în cele din urmă importantă este semnificaţia strategică a relaţiei germano-ruse.

Tot pe 19 iulie se încheie tradiţionalul Dialog de la Petersburg, început deja duminică, întrunind participarea unor reprezentanţi ai economiei societăţii civile, cultelor, culturii şi politicii. Ediţia din acest an a dialogului a avut drept deviză Cetăţenii societatea şi statul – parteneri in procesul modernizării. La încheierea evenimentului, iniţiat la vremea lui de pe-atunci preşedintele Putin şi cancelarul Schröder, are loc în prezenţa cancelarului Merkel şi a preşedintelui Medvedev.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident