Valori morale şi valori financiare în cădere liberă

Pagubele produse de prăbuşirea Quadrigii de la înaltele valori, pe care le simbolizează acest premiu, la meschinele interese de grup sunt grave. Ele se răsfrîng în primul rînd asupra bunului renume al Asociaţiei Atelier Germania, sub a cărei egidă a fost instituit premiul, dar şi asupra lui Vladimir Putin - crede MITTELDEUTSCHE ZEITUNG.

Dar el este şi o palmă dată narcisistului premier rus - completează tabloidul MOSKOVSKI KOMSOMOLEZ.

Cine a avut trăsnita idee de a-l desemna pe Vladimir Putin drept laureat al premiului german Quadriga, menit să onoreze merite deosebite în promovarea valorilor democraţiei, libertăţii şi înţelegerii, trebuie că a băut înainte un pahar mare de votcă în plus, scrie FLENSBURGER TAGEBLATT. Ziarul german comentează ironic scandalul iscat de controversata şi apoi retractata decizie.

Şi mai regretabil este că întregul scandal îi afectează grav pe laureaţii pe merit ai Quadrigii - un Vaclav Havel, un Mihail Gorbaciov, care s-au văzut dintr-o dată puşi alături de Putin, adaugă FRANKFURTER RUNDSCHAU.

Faptul că în cele din urmă premiul nu îi va mai fi atribuit nici lui Putin, nici altora în acest an, s-ar datora în primul rînd reacţiei categorice a lui Vaclav Havel, care i-a adresat juriului un ultimatum, cerîndu-i să-şi revoce decizia, crede RECZPOSPOLITA.

Indiferent cum am învîrti lucrurile, pe faţă ori pe dos - scrie KÖLNER STADTANZEIGER - renunţarea la decernarea în acest an a premiului este un fiasco atît pentru Atelierul Germania cît şi pentru Putin.

Pentru BADISCHEN NEUESTEN NACHRICHTEN este limpede că toate cele întîmplate fac inimaginabilă orice ediţie viitoare a premiului Quadriga. Aşadar, scurta sa istorie pare încheiată, nu printr-un triumf, ci printr-o înfrîngere.

O lume cu susul în jos, exclamă austriacul KURIER, comentînd de astă dată precara situaţie financiară a unei lumi golobalizate, în care China pare a-i devansa pe toţi concurenţii. Un motiv suficient pentru ca Statele Unite şi Europa să-şi adune forţele spre a învinge criza şi a egala în viteză gigantul asiatic.

Care - despre Beijing fiind desigur vorba - are reflexe pavloviene ori de cîte ori Dalai Lama se întîlneşte cu vreunul din mai marii zilei - observă DIE PRESSE din Viena, oprindu-se asupra vizitei liderului spiritual tibetan la Casa Albă.

Neliniştea conducerii comuniste a Chinei nu este alimentată doar de cutezanţa lui Obama de a-l primi pe Dalai Lama cu puţină vreme înaintea vizitei şefei diplomaţiei americane Hillary Clinton în sudul Imperiului de Mijloc, ci şi de situaţia dramatică a finanţelor americane, Beijing fiind cel mai mare creditor al Statelor Unite.

Alarmă şi la Bruxelles, unde aflarea unui compromis a devenit stringentă. În căutarea rădăcinii răului, OUEST FRANCE consideră că acordurile de la Maastricht ar fi fost cele care au creat un dezechilibru între o politică fiscală federalistă şi o politică bugetară naţională. Preţul acestui dezechilibru îl plătim cu toţii, acum.

În căutarea vinovaţilor, RHEINISCHE POST identifică şi politica ezitantă, temătoare a cancelarei Merkel în administrarea crizei, în vreme ce OSTTHÜRINGER ZEITUNG deplînge imposibilitatea de a deduce din politica şefei guvernului german cum îşi imaginează ea Europa. Ex-cancelarul Kohl se teme, însă, că Merkel ar distruge Europa, pe care el a edificat-o, relevă TAGESSPIEGEL.

Actuala evoluţie a crizei face dificilă înfiriparea unor speranţe pozitive : euro-scepticii împart cu generozitate sfaturi vizînd modul în care fiecare îşi poate salva propria piele. Iar la Washington, Congresul şi Casa Albă ignoră că numărătoarea inversă a şi început. Iar toate acestea, puse cap la cap, demonstrează că, în vremuri de criză, nimeni nu se mai gîndeşte la celălalt, ci doar la sine. În spaţiul comunitar, unora li se pare că funeraliile atît de singularului proiect european durează chiar prea mult. In Statele Unite, formula izolaţionismului, mereu vie, prinde noi puteri. Numai că cine recomandă ca fiecare să se salveze cum poate, sfîrşeşte prin a-i trage pe toţi în prăpastie - prooroceşte LANDESZEITUNG din Lüneburg.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Petre M. Iancu