Acord fără precedent între Guvern şi Opoziţie

Acordul fericit şi surprinzător între Guvern şi Opoziţie pe tema confiscării extinse nu poate împiedica o întrebare: de ce atât de târziu?

Guvernele României au fost mereu sub sabia Mecanismului de Cooperare şi Verificare, legea ANI şi a declarării averilor au stat mereu în centrul dezbaterii publice şi tema confiscării averilor ilicite a tulburat periodic ambianţa publică.

Întârzierea este evidentă, dar ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care a prezentat recenta iniţiativă a Guvernului nu a crezut de cuviinţă că ar fi nevoie de o justificare.

În realitate, dacă putem vorbi de o răspundere precisă privind amânarea unei implementări totale a Directivei cadru din 2005, ea nu poate fi pusă doar pe seama actualului guvern. Am putea doar observa că actualul ministru, Cătălin Predoiu, a ocupat portofoliul Justiţiei în toate guvernele, începând cu guvernul Tăriceanu şi continuând apoi cu toate guvernele Boc, inclusiv cu cel din care a făcut parte PSD. Aşadar, Cătălin Predoiu este cel mai bine plasat să ofere explicaţii extinse. Preşedintele Traian Băsescu, la rândul său, cunoaşte prea bine întreaga desfăşurare a faptelor şi nu întîmplător a pus la un moment dat accentul pe eliminarea din Constituţie a articolului referitor la proprietate.

Se pare că România a rămas în faţa partenerilor occidentali fără argumente. Puse periodic la zid pe tema corupţiei, autorităţile de la Bucureşti au epuizat toate mijloacele de convingere şi, după eşecul Schengen, s-au hotărât să arunce în joc şi ultimele resurse. Mai întâi, preşedintele a propus varianta maximală privind modificarea Constituţiei, dar, după reacţia CSM şi a Curţii Constituţionale a propus implementarea completă a Directivei cadru din 2005, care prevede şi confiscarea extinsă. E adevărat că Opoziţia a fost mai ageră ca altădată şi a anunţat public, înaintea Preşedintelui, că doreşte adoptarea unei asemenea legi, dar a sfârşit prin a recunoaşte că propunerea Guvernului e mai cuprinzătoare.

Din toate acestea străbate o nedumerire. De ce atât de multe persoane perfect avizate au ascuns până acum această lacună din legislaţia românească?

O explicaţie posibilă, dar indirectă, a oferit totuşi ministrul de Justiţie, Cătălin Predoiu. Vorbind despre adoptarea întârziată a confiscării extinse în legislaţia românească, Cătălin Predoiu a spus că: “pagubele colaterale în această materie înseamnă nedreptăţi comparabile cu cele produse de raptul comunist, de aceea trebuie să pregătim bine justiţia pentru aceste instrumente”.

Aşadar, în cea mai optimistă variantă, responsabilii din domeniul reformei judiciare vor fi evitat să adopte un instrument atât de puternic de teamă că el ar putea fi utilizat în mod abuziv. Cătălin Predoiu mai spunea, cu aceeaşi ocazie, că “aceste averi trebuie recuperate de la infractori şi nu de la cetăţenii oneşti, dar bogaţi”. “Este extrem de important", a continuat el, "să nu depăşim o graniţă aici, să nu uităm că proprietatea privată este baza unei organizări liberale a societăţii, iar prosperitatea sursa dezvoltării civilizaţiei”.

Este o excelentă declaraţie de principii liberale, dar totuşi ar fi nevoie de explicaţii directe şi complete privitoare la tot ce s-a întâmplat din 2005 şi până astăzi.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Petre M. Iancu