Cearta cu Rusia continuă

Deşi preşedintele SUA, Obama, s-a pliat, cedând revendicărilor Moscovei, care se opusese amplasării scutului în Cehia şi Polonia, dorită de administraţia precedentă, condusă de George Bush, Rusia continuă să ridice obiecţii. Prin urmare, se menţin şi tensiunile dintre Alianţă şi Kremlin. NATO insistă' principial asupra ideii acestui scut, în timp ce Moscova revendică participarea proprie, cu drepturi egale, la acest proiect.

La summitul NATO - Rusia, derulat în noiembrie la Lisabona, părea că o apropiere a celor două părţi va fi posibilă. La Soci s-a dovedit că ea nu s-a produs, în ciuda declaraţiilor binevoitoare ale participanţilor. În frumoasa staţiune de la Marea Neagră, dialogul dintre cele două părţi ar fi fost, conform secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, „ constructiv”. Danezul s-a declarat chiar optimist, afirmând că este încrezător că se vor găsi soluţii la toate divergenţele persistente.

"Am străbătut un drum lung de la Lisabona la Soci. Şi putem privi cu multă încredere la drumul pe care-l mai avem în faţă…" a declarat Rasmussen.

Era clar, a mai estimat el, "că nu se va putea ajunge peste noapte la rezolvări satisfăcătoare pentru toată lumea în chestiunea scutului antirachetă. Speranţa mea", a adăugat demnitarul danez, "este că ne vom înţelege până la summitul de la Chicago, de anul viitor".

În faţa eşecului vădit al tratativelor, liderul danez s-a străduit să trimită la jumătatea plină a paharului, care, potrivit lui, ar consta din faptul că, la Soci, diferenţele dintre cele două părţi s-ar fi „clarificat”. Rusia consideră în continuare că scutul ar pune în pericol echilibrul strategic. Iar Nato continuă să respingă cererea Rusiei care, potrivit şefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, solicită împărţirea sectorială a scutului:

„Nu e un mare secret că n-am putut cădea de acord asupra împărţirii sectoriale. Partenerii noştri din NATO afirmă că au obligaţii şi că nu pot delega aceste obligaţii unor state din afara alianţei”, a regretat Lavrov.

Divergenţele s-au menţinut şi în alte chestiuni, precum cea libiană. Rasmussen şi Occidentul susţin că intervenţia NATO s-ar conforma pe deplin rezoluţiilor ONU. Moscova e de altă părere, iar Lavrov a cerut din nou „oprirea recursului la forţă” şi revenirea la masa tratativelor.

Ambele părţi au salutat prezenţa la consultări a liderului sud-african Jacob Zuma. Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit cu ambasadorii Consiliului NATO-Rusia şi le-a cerut să nu irosească şansa unei mai strânse cooperări. Potrivit participanţilor, alianţa şi Rusia ar colabora fructuos în combaterea terorismului, în Afganistan precum şi pe plan militar, după cum a rezultat din manevrele militare comune.

Dialogul dintre NATO şi Rusia urmează ca atare să continue şi chiar să fie intensificat. Dar, pe moment, toate acestea nu sunt decât vorbe. Până la o înţelegere autentică,mai e o cale foarte lungă de străbătut.

Autor: Christina Nagel/Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder