1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Va salva crima organizată Grecia prin firmele sale din România?

15 iunie 2011

Evoluţiile din Grecia sunt - după cum aţi putut afla şi din buletinele noastre de ştiri - din ce în ce mai explozive. Dincolo de ceea ce se vede, situaţia din ţara aflată în prag de faliment are şi o faţă nevăzută.

https://p.dw.com/p/11aYt
Imagine: fotolia

Ce au de a face zecile de mii de morţi din războiul mexican al drogurilor, operaţiunile poliţiei italiene împotriva mafiei sau coabitarea politicii şi crimei organizate din Rusia cu Grecia îndatorată? "Când asemenea evoluţii destabilizează piaţa imobiliară şi creşte nevoia unei infuzii de capital, intră în scenă grupările crimei organizate", avertizează Edgardo Buscaglia, profesor şi consilier al guvernului Statelor Unite şi al multor organizaţii internaţionale. "Dintr-o dată apar banii de care este nevoie - iar aceşti bani sunt negri şi se investesc în imobiliare, în centre comerciale, în sistemul bancar", explică expertul în combaterea criminalităţii şi traficului de droguri, prezent zilele acestea la o dezbatere organizată la Berlin de Fundaţia Heinrich Böll.

Mafia investeşte în Grecia

Grecia, a mai punctat Buscaglia, ar trebui să fie conştientă de acest risc - iar jurnalistul de investigaţii Jürgen Roth se declară surprins că autorităţile de la Atena întârzie să dea dovada unei implicări intensive în combaterea acestui pericol. Autor al mai multor cărţi despre lumea afacerilor subterane, Roth aminteşte că Triadele chineze sunt de multă vreme prezente în Grecia, ca şi Cosa Nostra siciliană şi 'Ndragheta calabreză. Doar că nu se mai manifestă ca pe vremuri, împuşcând cu mitralierele pe străzi în dreapta şi în stânga şi nici nu mai transportă banii în portbagajul maşinilor peste graniţă. Sindicatele crimei nu îşi investesc averile ilicite direct în Grecia. O fac prin fonduri hedge sau prin firme din România şi Bulgaria - sau din alte ţări post-comuniste în care au spălat, cu sprijinul politicienilor corupţi, bani prin procesele de privatizare a proprietăţilor cu capital de stat şi prin cumpărări şi vânzări succesive.

Bani negri şi combaterea corupţiei

Sigur, există şi metode ce implică şi mai puţin efort comercial - de exemplu, prin obţinerea, din Rusia, a unui număr anonim de carte de credit în baza căruia urmează, apoi, o circulaţie halucinantă a banilor, prin internet banking, alături sau la grămadă cu miliardele ce se vehiculează zilnic în jurul lumii prin operaţiunile financiare derulate online, explică politologul Regine Schönenberg. Apar, în acest circuit, şi bănci virtuale cu o viaţă de numai câteva ore. În decursul aceleiaşi zile, banii sunt albi ca spuma laptelui. E drept că firul unor astfel de operaţiuni nu este simplu de prins însă la fel de drept e că lipseşte şi voinţa. Politicienii nu vor să se atingă de aceşti bani pentru că orice investiţie înseamnă locuri de muncă; iar băncile şi antreprenorii, adaugă Schönenberg, se bucură că, iată, mai există, totuşi, capital proaspăt. De aici până la influenţa politică a crimei organizate pasul e ca şi făcut. Mexicul este un exemplu - sau, în Europa, Muntenegru. Consecinţele sunt cât se poate de vizibile şi tocmai de aceea ar trebui Atena să fie vigilentă: corupţia se extinde, justiţia şi parlamentarismul îşi pierd influenţa şi credibilitatea, serviciile publice se deteriorează. Şi nu instituţiile statului sunt cele mai eficiente în combaterea crimei organizate, ci societatea civilă. Dovadă sunt italienii şi mexicanii, care au reuşit să-şi depăşească frica şi să se mobilizeze, ieşind în stradă împotriva mafiei şi a marilor carteluri ale drogurilor.

Autor: Panagiotis Kouparanis/ Cristian Ştefănescu
Redactor: Medana Weident

Treceți peste secțiunea următoare Explorează oferta noastră