1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Un calm suspect în relaţiile româno-ungare

23 mai 2011

Ar trebui să ne impacienteze evoluţiile politice din Ungaria? Ziarul de limbă germană Pester Lloyd, care apare la Budapesta, priveşte lucrurile prin prisma vizitei ministrului român de Externe Teodor Baconschi.

https://p.dw.com/p/11MAK
Imagine: AP

Oficial, totul pare în ordine. În culise, însă, lucrurile fierb la foc mic.

România are nevoie de Ungaria pentru accederea în spaţiul Schengen, Ungaria are nevoie de România pentru a nu se mai trezi în miez de iarnă în plină criză a gazelor. Ambele au de rezolvat, împreună, problemele minorităţii rome.

La minorităţi începe, de fapt, să scârţâie. În vreme ce România cofinanţează public învăţământul - chiar şi universitar - în limba maternă, Ungaria sugrumă încet şcolile minorităţilor. E numai unul dintre motivele de supărare ale unor partide care, scrie Pester Llyod, există şi în România şi trăiesc, în absenţa unor oferte reale, din invitaţiile la război politic oferite de adversari. Drepturile minorităţii maghiare din Transilvania ar putea fi una dintre temele fierbinţi ale următoarelor alegeri, după ce UDMR, garant al supravieţuirii guvernului Emil Boc, a profitat de această ipostază pentru a câştiga teren în ce priveşte autonomia culturală şi comunală.

Pe de altă parte, însă, UDMR pierde încetul cu încetul sprijinul Budapestei - anume, pentru că nu urmează cu stricteţe cursul naţionalist dictat de premierul Viktor Orban, notează ziarul din capitala Ungariei. Viaţa culturală a maghiarilor transilvăneni nu mai este susţinută financiar de la Budapesta prin filiera UDMR ci printr-o altă structură, Partidul Popular al Maghiarilor Ardeleni, condus de Laszlo Tökes. Aceasta, după ce partidul premierului Orban, FIDESZ, a încercat în câteva rânduri să extragă UDMR-ul din linia sa conservatoare sau să îi provoce rupturi interne.

Motorul unor astfel de tactici este vicepremierul Ungariei Zsolt Semjen, liderul grupării fundamentalist creştin-naţionale KDNP, având un discurs înrudit cu cel al revanşiştilor de la Jobbik. Dacă Jobbik ar fi oricând dispus să treacă graniţele către Transilvania, KDNP (partenerul de guvernare al FIDESZ) se rezumă doar la a spune că maghiarii din "Erdely" au o singură cale de urmat, iar aceea este naţională şi duce în patrie. Cu larg sprijin de la Budapesta, naţionaliştii maghiari radicali din România nu se dau în lături de la provocări - fie că vorbim despre îndoctrinarea istoric ideologică a elevilor, fie despre cinstirea "eroilor" hortişti, aminteşte Pester Lloyd, adăugând: se mai miră lumea, la Budapesta, când naţionalişti radicali români vandalizează monumente maghiare din Transilvania!

Cotidianul citat aminteşte de antecedentele în care foşti lideri de la Budapesta s-au declarat şefi de stat pentru "toţi maghiarii" - dar şi de o reacţie prudentă a Bucureştilor care trebuie să trateze cu delicateţe o masă electorală de 1,5 milioane de alegători de etnie maghiară şi au, dincolo de Prut, la rândul lor, propriile ambiţii şi moşteniri ale Trianonului.

Budapesta a eşuat un experiment similar în Slovacia, unde moderaţii maghiari, adepţi ai toleranţei şi coexistenţei, au reuşit să se menţină în Parlament în vreme ce radicalii nu. De atunci, Orban îi evită când i se iveşte ocazia, relevă Pester Lloyd. Pentru că ceea ce fac moderaţii unguri din Slovacia se cheamă că încalcă doctrina de stat a actualului regim din Ungaria şi se pedepseşte cu fantoma asimilării, fluturată de la Budapesta.

Spre deosebire de autorităţile de la Budapesta, maghiarii din afara Ungariei, încheie ziarul de limbă germană, au ales calea europeană. Orban face greşelile comise acasă şi în relaţiile cu străinătatea, condamnând orice mişcare în front şi plusând pe cartea radicalizării. Discursul său populist, cu referiri la toţi maghiarii din Arcul Carpaţilor, şi trimiterile dese la Sfânta Coroană nu sunt, cu siguranţă, simple referiri la "valori" şi "identitate" ci, crede Pester Lloyd, relevă nostalgia istoricei culturi dominante. Deloc înţelept din punct de vedere politic pentru Orban. Destabilizarea partidelor maghiare din ţările vecine ar putea genera un răspuns la fel de radical din partea majorităţii, în respectivele ţări. E limpede, conchide ziarul, ce preferă Orban, când are de ales între viitorul minorităţilor maghiare şi propria putere.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz