Scutul american antirachetă din România - un cal troian pentru Rusia?

Calul traian - astfel ar fi etichetat dintr-un mai vechi reflex condiţionat, Dimitri Rogosin, ambasadorul Rusiei la NATO, la Bruxelles, concretizarea planului de amplasare a scutului american antirachetă în România, în localitatea Deveşelu, relatează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG. Cotidianul bavarez menţionează că diplomatul Moscovei a recurs la un joc de cuvinte, evident la paronimia dintre prenumele preşedintelui Băsescu şi darul perfid făcut de greci, locuitorilor Troiei.

Mai puţin euforic decît primarul comunei Deveşelu, devenită, potrivit propriei sale opinii, cel mai important sat din România - a fost ministerul rus de externe, vizibil iritat de faptul că paşii concreţi în vederea realizării scutului anirachetă ar fi fost făcuţi în afara dialogului dintre Moscova şi Washington.

În schimb, declaraţia oficială a Moscovei este mai relaxată decît în vremurile în care Bush era preşedinte al Americii. Cît despre experţii militari ruşi, nici ei nu ar da prea vădite semne de nelinişte .

Totuşi, NEUE ZURCHER ZEITUNG observă că, aşa cum era de aşteptat, declaraţiile preşedintelui Băsescu au declanşat reacţii negative la Moscova şi, referindu-se şi la o depeşă a agenţiei Ria Nowosti, citează opinia lui Constantin Kozacev vicepreşedintele Comisiei de politică externă a Dumei:

România şi NATO ar trebui să fie conştiente că Rusia va adopta unele contramăsuri, cu caracter pur defensiv, menite să-i asigure propria securitate.

În Germania în schimb, din cu totul alte motive, sporesc temerile populaţiei faţă de fragilizarea securităţii interne în urma uciderii lui Ossama bin Laden. Teama de acţiuni teroriste vindicative nu-i împiedică totuşi pe 42% din cetăţenii Republicii Federale să considere întru totul legitimă împuşcarea celui mai căutat terorist din lume, menţionează DIE WELT. Ziarul pledează, într-un comentariu separat, publicat tot pe prima pagină, în favoarea deciziei Casei Albe de a nu da publicităţii imaginile împuşcatului şef al Al Qaidei .

Numai că şi anihilarea lui prin forţa armelor generează aprigi dispute juridice, chiar dacă ea a fost operată în numele dreptăţii, adaugă THE TIMES.

Pe un ton reflexiv NEUE ZÜRCHER ZEITUNG constată că războiul împotriva terorismului este însoţit de numeroase dileme morale. A te face vinovat de pasivitate este una dintre acestea.

Drept mărturie a unui dinamism ce obligă şi Israelul să facă în sfîrşit noi paşi pe calea unei păci în Orientul Apropiat - interpretează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG istorica înţelegere dintre Fatah şi Hamas.

Or, dat fiind că o problemă majoră o constituie poziţia agresivă a Hamasului împotriva statului Israel, este necesar ca şi această organizaţie palestiniană, cotată de teroristă de către America, Uniunea Europeană şi statul evreu, să-şi schimbe atitudinea şi ca palestinienii să prezinte un concept acceptabil şi guvernului de la Ierusalim - relevă MÄRKISCHE ODERZEITUNG, comentînd vizita lui Mahmud Abbas la Berlin.

O altă vizită la cancelaria federală - cea a pemierului Ungariei Viktor Orban - stîrneşte reacţii ambigue. Numai că, după toate isprăvile politicienilor ţării ce deţine pentru şase luni preşedinţia UE , după toate dojenile încasate, trebuie să fi fost foarte confortabil pentru premierul Orban să fie primit la Berlin de o Angela Merkel ce părea a nu avea habar despre toate cele întîmplate - punctează ironic, din nou, SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.

Mai grav, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG analizează temeinic situaţia Ungariei, pe prima pagină, menţionînd că măsurarea forţelor pe terenul valorilor morale este piatra de încercare a succesului economic al ţării .